duminicã, 16 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – Atentatul împotriva lui Fico, un precedent sau o consecință?

    de Lajos Notaros | 17 mai 2024, 7:58 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    12

    Pornesc de la observația unui cititor de al nostru la știrea de miercuri despre atentatul împotriva prim-ministrului slovac, Robert Fico.

    Încep, desigur, așa cum face și comentatorul nostru prin condamnarea oricărei forme de agresiune și violență în politică și nu numai, indiferent de motivația celor care recurg la astfel de metode. Însă cititorul nostru vorbește despre violența în general, ca stare mai recentă a politicii, inclusiv în Europa, susținând că pentru asta este de vină atmosfera generală și înainte de toate formatorii de opinie în frunte cu politicienii și mass-media.

    1 1
    Cum ar veni arma folosită de politicieni se poate întoarce împotriva lor, iar presa folosită de aceștia contribuie din plin la întreținerea tensiunilor și, mai ales, exacerbarea lor.
    La prima citire poți fi de acord cu cele susținute aici, însă la a doua realizezi că apare așa un artificiu, des folosit în discursul public care, firesc, apare și în presă – dar mai nou să nu uităm rolul site-urilor de socializare și care, chiar dacă cei mai puțin atenți nu realizează asta, nu funcționează după regulile presei – însă lipsa de diferențiere dintre lumea politicului și cea a presei poate duce la efecte perverse.

    Pentru cei care nu își bat prea mult capul cu aceste diferențe, le amintesc de motivul demisiei din 2018 din postul de premier a lui Robert Fico, demisie survenită în urma manifestațiilor populare declanșate de uciderea de către ucigași de profesie a jurnalistului Jan Kuciak și a logodnicei sale. Kuciak a fost un jurnalist de investigație cum se găsesc mai rar și care tocmai cerceta problema generală și omniprezentă a corupției la nivel înalt din Slovacia, acolo unde politicul își dă mâna cu economicul.

    2 1
    La revenirea recentă la putere, Fico, mergând pe linia modelului și a prietenului său, Viktor Orbán, a trecut la atacuri evidente împotriva presei independente, încercând să realizeze o presă de „partid și de stat”, astfel încât atunci când aflăm datele atentatorului – un domn la 70 de ani, membru în Uniunea Scriitorilor din Slovacia – ne trece prin cap fără să vrem, oare nu se poate stabili o legătură între aceste preocupări ale lui Fico și hotărârea dramatică și de condamnat a celui care s-a folosit de pistolul cu bile aflat în dotare. Da, scriitorul-atentator, lucrând și ca om de pază la un centru comercial, avea permis de port-armă.

    Nu se pune problema să legitimăm cumva gestul omului, însă, dacă tot vorbim de presa de calitate și independentă, e cazul ca această presă să nu se piardă în scandal și știri pentru gustul public aflat la cele mai joase nivele, ci să încerce să documenteze, chiar să cerceteze în amănunt, circumstanțele, personajele și cauzele care duc la astfel de evenimente reprobabile.

    3
    Iar pentru asta, aici și acum, ajunge să facem câteva observații neliniștitoare.
    Atentatele politice nu mai sunt la modă prin Europa. Și cu atât mai puțin în cea centrală și așa mai spre est. Desigur dacă nu socotim Rusia, țară care se află de peste doi ani într-un atentat colectiv la viața Ucrainei. Se pare că europenii, spre deosebire de cei de pe alte meleaguri, au tras concluziile de rigoare după două războaie mondiale, prima fiind declanșat de asasinarea la Sarajevo a moștenitorului tronului austro-ungar, arhiducele Franz Ferdinand.

    În occidentul european se mai întâmplă, dar sunt legate înainte de toate de grupuri de teroriști nu de proveniență europeană și vizează, nu neapărat persoane și personaje, ci populația absolut nevinovată și neîmplicată în scopul de a semăna groaza și incertitudinea la nivelul întregii societăți.

    4 1
    Și atunci, vine întrebarea obligatorie, de ce Slovacia?
    Firesc, nu avem răspunsuri sigure și definitorii, însă sunt câteva circumstanțe care pot arunca raze de lumină în întuneric. Să ne gândim înainte de toate la vârsta țării. Slovacia își trăiește copilăria ca stat de sine stătător, existând pe harta lumii de trei decenii bune. Are, adică, puțin peste treizeci de ani, o vârstă fragedă chiar și pentru om, darămite pentru o țară. Fără tradiții și experiență proprie, clasa politică slovacă învață din mers, comițând toate greșelile inerente în astfel de situații. Fico îl are ca model pe omologul său ungar, un personaj deja vestit pentru ideile sale anti-europene, populiste și naționaliste.

    Iar aici surprindem adevărata față a pericolului și răspunsul la întrebarea cititorului nostru. Nu orice politician, așa cum nu orice presă propagă discordia și violența. Se poate observa ușor – la noi ajunge să rețineți sloganele și discursul AUR – că recursul la extremism și violență – amintiți-vă de scandalul cu cimitirul din Valea Uzului – este propriu tocmai orientărilor politice de extremă, fie de stânga, fie de dreapta. Moda mai nou fiind național-populismul reprezentat prin personaje precum Trump, Putin, Orbán și alții de seama lor, acolo trebuie să căutăm și originile agresivității discursului public din ultima vreme.

    De fapt, de aici vine pericolul și nu din Slovacia.
    Acestea fiind zise, în ceea ce mă privește doresc însănătoșire grabnică premierului Fico și o clipă de meditație pentru toți cei care cred că discursul extremist și violent poate contribui la pacea și prietenia dintre oameni și…popoare.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Stați liniștit, sunt trăgător de elită, dețin până acum recordul de la Șomcuta Mare, batalionul disciplinar al Securității. Dacă tot ați adus vorba de Ceaușescu…Cel care, totuși, parcă a stat nițel și pe la pușcărie. Noa, asta este, nimeni nu e perfect, probabil de asta l-au împușcat ca pe un câine în decembrie. De Crăciun…

        0 voturi
        +1
        -1
    1. Greierele lui Pinnochio

      Ei, asta da! Nu de alta, dar si eu sunt tragator de elita, si inca la vanatori de munte, in teren accidentat! Noa, cand ne duelam? 😂 Chestia cu Ceausescu era dintr-un banc din vremea lui, apropo de ilegalisti, independenti si alte ”istorii” de astea. Cam la fel ca multi, prea multi ”revolutionari” de azi!

      0 voturi
      +1
      -1
      • Stați să vă spun: ciclul doi de armată l-am făcut la Târgoviște. Ceaușescu a avut onoarea să stea la arest în decembrie 89 în arestul în care am stat eu trei zile în plină perioadă a Epocii de Aur. Am fost trimis acolo fiindcă Securitatea nu avea arest propriu la Târgoviște.

        0 voturi
        +1
        -1
    2. Se întoarce roata istoriei! Istoria și științele politice pe care le invatam la școală ,dar în care uneori nu credeam referitor la societatea capitalista,la exploatarea resurselor tarilor subdezvoltate,a colonialismului.Plus lecturile despre mișcările de independenta a țărilor africane,asasinatele mai ales a lui Patrick Lumumba se pare ca se repeta.In Plandemie patru președinți. africani au murit în condiții suspecte plus cel din Haiti care a fost ,,eliminat”,pentru că s-au opus afacerii Plandemia.La fel a fost și cu Robert Fico care s-a opus la anumite,, directive”,plus că era să fie arestat că nu purta masca ,în perioada de tristă amintire.Si eu am fost la Șomcuta Mare,dar nu mai era batalion disciplinar pentru cadre!Pregătirea tehnico – tactica de acolo mi-a prins bine mai ales la circul din dec89, cind eram mutat de un an în R egal și ne trimiteau să cautam avioane și elicoptere căzute în pădure dar care culmea nu explodat la contactul cu solul!Și la două săptămâni după apariția virusului ucigaș am spus că e operațiune militară plus dezinformare exact ca și în dec.89.

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Da, la Șomcuta se făcea instrucție pe bune. De fapt trupele de securitate erau cele de elită ale armatei comuniste. Pe de altă parte, da, este multă dezinformare și manipulare, dar nu orice pare astfel și este. Aici intervine experiența și discernământul celui care judecă. Și încă ceva: da, sistemul capitalist este clădit pe comerț și câștig, dar nimeni nu poate susține că ar controla acest sistem. Este mult prea complex și imprevizibil. În fond e vorba de miliarde de oameni care încearcă fiecare să iasă cât mai bine. Problema e atunci când fac asta cu orice preț…Nu e foarte greu să îi identifici pe aceștia din urmă, au obișnuința să se erijeze în salvatori ai omenirii…

        0 voturi
        +1
        -1
    3. La Șomcuta ascultam Metronomul în stația radio!Dacă eram prinși sau informația ajungea la C.I.- ist era vai de noi.Intra-adevar chiar se făcea armată. Apoi am fost mutat la Câmpulung Muscel până am fost trimis în subunitate în Argeș. Și eu era să fiu ,,săltat ” de patrula MAN ,în Pitești pt. că nu am salutat niște cadre MAN intr-o terasa cum era Zarandul nostru și pt. faptul că aveam părul mai lung!Referitor la tema articolului dvs. se pare că încet încet vom ajunge să trăim în lumea prezisa de Bradbury,Huxley,Toffler,Attali… .Cine nu e cu noi e împotriva noastră!Cu respect!

      0 voturi
      +1
      -1
    4. Revenind la tema articolului (nu, că aminirile din tinerețe , chiar și din Armată, nu ar fi interesante…), chiar credeți că DOAR discursurile violente (gen Putin, Trump, Orban, etc.), duc CETĂTEANUL DE RÂND, la un comportament agresiv și violent… ?
      .
      Eu sunt de părere că, chiar mai mult decât instigarea la violență a unor formatori de opinie, demagogi „de doi bani” (și , de multe ori, incoerenți !), REALITATEA dură înconjurătoare, DISPERAREA, senzația de NEPUTINȚĂ , SATURAȚIE , lipsa oricărei PERSPECTVE DECENTE , pot duce omul de rând, pașnic și, de multe ori, chiar obedient, la gesturi de violență extremă, ca „ultimă soluție” în fața sfidarii, aroganței, nepăsării și dezinteresului unor AUTORITĂȚI și CLASE ECONOMICE și POLITICE DENATURATE !!!
      .
      Chiar aveți impresia că acest atentator ar fi o persoană proastă, incultă, manipulabilă, admiratoare a unor demagogi agresivi și violenți ?
      Pt că, eu nu… !
      Și-atunci, DE CE CREDEȚI că a făcut un asemenea om, un astfel de gest … ?
      … dar cinstit vorbind … !

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Foarte cinstit: asemenea gesturi, adică atentatele la persoanele politice, pot fi împărțite în două. Prima și cea mai numeroasă categorie, cea a celor care, numiți mai nou teroriști, consideră că omorul politic este ca un ritual al luptei lor. A doua categorie mult mai puțin numeroasă este a killerilor singuratici, de multe ori marcați psihic, care astfel oarecum se descarcă de o greutate sufletească pe care nu o reprezintă clar nici pentru sine. Aici intra slovacul. Prima categorie nu are nevoie de manipulare, ei sunt înregimentați gata, ”soldați ai cauzei sfinte”. Însă cea de a doua categorie poate fi influențată de tot felul de circumstanțe, printre altele de atmosfera politică în care trăiește. Concret, slovacul, un om obișnuit după cei care l-au cunoscut, nemulțumit de intenția lui Fico de a acapara presa, el fiind și scriitor, membru al Uniunii lor. Iar gestul poate fi și este în asfel de cazuri un ”momentary lapse of reason”, cum zicea Pink Floyd. În ceea ce privește caracterul nociv al propagandei politice violente și exclusiviste, practicate de personajele menționate, este o altă treabă. Și care nu poate fi subsumată unui eveniment izolat de agresiune individuală. (Doar așa, arma a fost cu bile, nu cu cartușe, omul a vrut mai mult să îl sperie pe FIco, nu să îl omoare, dar nu a calculat bine distanța, astfel una dintre bile a reușit să intre în stomacul premierului slovac. Probabil că dacă era cu 2-3 metri mai departe nu se întâmpla asta, ci era ca o lovitură puternică de piatră. Asta nu schimba intenția de atentat, dar pune într-o lumină mai nuanțată întâmplarea. Daca arma era cu cartuse adevărate, cele cinci împușcături de la distanța aia, sigur îl exterminau pe premier).

        +1 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    5 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.