Doctorul Adrian Wiener, despre pandemia la Arad: „La început s-a acționat cu întârziere și haotic” | Interviu

    de Lajos Notaros | 21 aprilie 2020, 11:28 AM | Coronavirus | Interviuri | Recomandările editorilor

    4

    De cinci zile, Adrian Wiener este coordonatorul spitalului TBC reprofilat pe contagioase, de fapt pe tratarea celor infectați de coronavirus. Având în vederea situația mai specială a Domniei sale, senator în parlamentul României, revenit la meseria de bază odată cu izbucnirea epidemiei, am considerat că este momentul să-i punem câteva întrebări care să clarifice cel puțin câteva chestiuni legate de boala cu care ne luptăm în aceste zile.

    – De unde a venit această numire? De la centru?

    – Nu, inițiativa a fost locală, de fapt am fost căutat de directorul medical al Spitalului Județean, dr. Mircea Onel, după acele controverse care au apărut privind funcționalitatea spitalului din Grădiște.

    – Ați fost surprins de această propunere?

    – Da, în mod evident surprins…

    – Nu ați bănuit ceva politic, un joc, ceva care să nu vizeze calitatea dvs. profesională, ci de senator eventual?

    – Nu, nu am cunoștință de așa ceva și sper că se referă la calitățile mele profesionale. Este adevărat că între timp, mai precis înainte de asta, am participat la câteva discuții legate de situația creată cu șefii de secții din spital, cu directorul medical, cu doctorul Domșa, coordonatorul medical al celulei de criză a județului. La aceste discuții, fără nicio intenție alta decât medicală, am contribuit oarecum la construcția ce a urmat, poate a contat și asta.

    – Și ce ați găsit acolo?

    – În orice caz, nu am găsit dezastrul care se vehicula în discursul public. Am găsit dimpotrivă medici, un personal medical foarte implicat.

    – Dar e vorba de cazul acelei femei decedate, prezentate la o televiziune națională. V-ați lămurit până la urmă ce s-a întâmplat?

    – Cazul era consumat deja, a avut loc cu aproximativ două săptămâni mai înainte…

    – E vorba și de o doctoriță care a fost demisă în urma acestui eveniment…

    – Din câte știu eu, și-a dat demisia. Înainte ca eu să ajung acolo. Iar demisia ei a fost acceptată.

    – Din câte îmi spuneți, strict uman, profesional ați găsit un mediu adecvat. Dar dotarea, condițiile cum sunt?

    – Dotarea ar fi în regulă mai nou în urma donațiilor pe care le primim în continuare. Cu echipamentele de protecție nu este cea mai bună situația, nu că nu am avea, dar nu le avem adecvate de exemplu după măsură. Cele mai multe sunt măsuri mici, cei mai corpolenți nu le pot folosi. E vorba efectiv că se găsesc foarte greu pe piață, dată fiind cererea imensă.

    – Care a fost prima măsura pe care ați luat-o ca șef?

    – Înainte de toate, am analizat toate circuitele, fluxurile medicale de acolo, să vedem cum funcționează, unde sunt probleme, am stabilit foarte clar atribuțiile fiecăruia, fiindcă acolo a fost o organizare ad-hoc, a fost o încropeală, în fond secția de infecțioase a fost mutată acolo de pe Cicio-Pop cu personal cu tot. Acești oameni nu erau familiarizați cu clădirea, dar, bineînțeles, asta se referă la toți dintre noi, cadre medicale, nici cu specificul bolii. Suntem cu toții în situația în care învățăm zi de zi, ne adaptăm mereu noilor provocări.
    Primele măsuri luate de mine se refereau la interacțiunea cu pacienții. Vă dați seama, pacienții în situația aceasta interacționează de fapt cu niște costume. Nu au acces la mimica, la gestica cadrelor medicale, a trebuit pur și simplu să inventăm un nou mod de raportare. Situația poate fi foarte frustrantă pentru pacienți, trebuie să înțelegem asta. Am explicat tuturor că trebuie să compensăm prin felul în care vorbim, modul în care ne mișcăm, comunicăm. Am deschis și ușile saloanelor, am delimitat zona roșie de cea verde. În cea roșie se intră doar cu echipament corespunzător. Această zonă este delimitată prin paravane de termopan, dar ușile saloanelor nu se închid.

    – Câte cazuri grave există acum la Arad?

    – Aici în Grădiște 13 cazuri sunt la intensiv, iar la municipal încă șase sau șapte.

    – Sunt ventilați?

    – Da, majoritatea. De altfel, secția de ATI de la TBC se va extinde în această săptămână, astfel încât să putem asigura până la 20 de cazuri dacă e necesar cu ventilație.

    – Vă ajung aceste 20 de aparate?

    – Deocamdată, da, însă ar fi bine să mai avem încă zece măcar pentru orice eventualitate. Pe lângă aceștia mai avem cam cincizeci de cazuri medii, celelalte fiind forme ușoare.

    – Folosiți tratamentul elaborat la Timișoara?

    – Da, dar am mai făcut și noi câte ceva. De când am venit am reușit să obținem prin donație de la o firmă importantă un medicament destinat formelor severe de boală. Medicamentul este foarte scump, undeva la 250 euro flaconul, l-am administrat deja la cinci pacienți. Eu sper ca în cel mai scurt timp să obținem și medicamentul cel mai lăudat acum, prin minister, e vorba de Remdesivir, dar foarte important este să recoltăm și sânge – normal, prin voluntariat – de la cei vindecați, pentru anticorpi. S-a practicat și se practică această imunizare prin plasmă de la cei vindecați și în China, SUA, Marea Britanie.

    – Atunci când ați preluat coordonarea spitalului ați fost foarte optimist. Cum vedeți acum, lucrurile merg spre bine?

    – Da, așa văd în continuare. Asta nu înseamnă că nu sunt și nu vor fi probleme. Avem de-a face cu o boală nouă despre care știm foarte puțin, ne adaptăm din mers, se schimbă și procedurile medicale pe parcurs.

    – Și atunci cum explicați mortalitatea relativ ridicată din Arad, peste 10%?

    – Chiar astăzi m-am uitat peste aceste date din Statele Unite, Marea Britanie și alte țări. Totul depinde de stratul pe care îl testăm. Noi încă testăm reactiv, adică majoritatea fiind oameni care manifestă simptome. Nu proactiv, adică ajungând la populația care nu prezintă simptome. Și atunci mortalitatea se referă la un segment limitat, la mult mai puțini decât sunt cu adevărat infectați. Este foarte posibil să avem, mai ales printre tineri, mulți atinși, dar care nu dezvoltă simptome grave. Însă ei sunt vectori de transmitere a bolii fără să intre în statistici ca infectați, astfel raportarea mortalității devine înșelătoare.

    – Legat de asta, nu este posibil ca raportarea deceselor prin Covid-19 să fie de asemenea înșelătoare? Ma refer la faptul că majoritatea celor decedați suferă de alte boli, nu de puține ori în fază foarte avansată. Dar indiferent de ce suferă dacă sunt găsiți pozitivi, sunt declarați victime ale coronavirusului.

    – Este ceva aici, dar deocamdată nu avem soluții. Coronavirusul în aceste situații este ultima picătură. Probabil dacă nu avea aceste comorbidități, bolnavul făcea o formă ușoară sau medie de Covid-19 și se vindeca.

    – Apropo de toate astea, cum stăm acum cu testele la Arad? Acum două săptămâni nu se făceau încă teste, între timp au sosit 3 aparate. Care dintre ele funcționează, câte testări se fac zilnic la Arad?

    – Funcționează toate trei. Două la fostul municipal și unul la DSP. Primele două fac testările pentru bolnavi, cam 150 pe zi, fiindcă avem și acolo infectați, cel de la DSP pentru ceilalți, maximum o sută pe zi pentru cei care nu sunt în spitale, pentru cei care vin de afară. Problema mai mare este a personalului specializat care manipulează aceste aparate. Numărul lor este limitat. Degeaba ar veni acum un al patrulea aparat, că nu ar fi cine să îl deservească. Numărul personalului este limitat. Deja lucrăm cu rezidenții, cu asistenții de laborator, nu cred că ar mai fi rezerve în acest sens.

    – La un moment dat era o panică cu personalul care demisionează, se pensionează, pleacă din sistem. Cum stăm cu treaba asta acum?

    – Situația s-a cam stabilizat. Mai mult decât atât, au venit foarte mulți medici tineri, care acum în aceasta perioadă de criză s-au angajat în spitale. Resursa umană și în sănătate este regenerabilă și este pe undeva firesc ca cei care sunt la capătul carierei să fie înlocuiți cu cei tineri.

    – Ajunși aici, cum vedeți, în ce moment al epidemiei ne aflăm acum la Arad?

    – Suntem încă pe panta ascendentă a curbei. Numărul de cazuri noi care apar, asta ne arată.

    – Și nu este posibil ca asta să se întâmple din cauza capacității noastre din ce în ce mai mari de a identifica bolnavii?

    – Da, dar gândiți-vă că în spatele fiecărui bolnav identificat mai există 2-3 neidentificați.

    – În consecință, vârful ar fi, așa cum se susține de o vreme, pe la începutul lui Mai, ca pe urma să intre pe panta descendentă?

    – Așa apreciez acum. Atunci abia măsurile luate încep să-și arate eficiența.

    – Considerați aceste măsuri stricte de izolare corecte, absolut necesare?

    – Da. Amplitudinea era mult mai accelerată dacă nu erau aceste măsuri. Și eu nu sunt foarte optimist privind evoluția, cred că aceste reguli vor prinde și luna iunie. Dar și atunci trebuie să se procedeze treptat. Ce anume să deschizi prima dată. Școlile, de exemplu, doar în cele din urmă. Personal, nu prea văd cum se mai poate face școală în acest an școlar. Trebuie să se gândească soluții alternative pentru absolvenți și alte situații.

    – Așa mai spre final, ce părere aveți despre ideea din ce în ce mai prezentă și în discursul oficial după care periculozitatea virusului decurge de fapt din caracterul său artificial, adică creat în laborator. Președintele SUA chiar acum a adresat o cerere autorităților chineze să permită unui grup de cercetători americani o vizită în laboratorul din Wuhan. Desigur, chinezii au respins cererea.

    – Am văzut și eu. Însă dincolo de discursurile politicienilor, articolele științifice, cel puțin deocamdată, nu susțin această teorie, virusul având caracterele unui virus sălbatic, nu creat artificial. Este vorba de o luptă politică în spatele pandemiei, nu am căderea să o apreciez, mă bazez pe articolele de specialitate.

    – Dar de aspectul politic local ce părere aveți? Mai ales că Dumneavoastră, ca om politic, nu faceți parte din structura de putere locală.

    – Ar fi trivial să obținem beneficii politice dintr-o astfel de criză.

    – Cu cine comunicați dintre liderii locali? Cu Domnul Cionca, Domnul Bîlcea?

    – Bineînțeles, mai ales cu Domnul Cionca, el fiind liderul instituției care finanțează spitalul. Dar doar la acest nivel, aș zice orizontal, fără nicio conotație politică. După cum gândesc eu, politica nu are ce cauta în această criză, sub nicio formă și de niciun fel.

    – Asta înseamna că în momentul în care criza se va termina vă veți retrage din această funcție?

    – Absolut. Sunt aici ca să ajut pe baza calităților mele profesionale și a experienței mele în domeniu. Nu intenționez să continui sub nicio formă în zona administrativă a spitalului județean.

    – Sa încheiem atunci cu răspunsul la întrebarea dacă e mai bine acum la Arad în ceea ce privește administrarea epidemiei ca acum câteva săptămâni?

    – Da, în mod cert. Cu fiecare zi care trece câștigăm experiență și încredere. Riscurile scad progresiv cu această experiență și cunoaștere.

    – Ce nu s-a făcut bine la început, aici, în Arad?

    – E greu să răspund, dar ca peste tot, s-a reacționat cu întârziere și haotic. Organizarea spitalelor bazate pe această nouă boală, cu separarea spațiilor conform criteriilor epidemiologice s-a întârziat nepermis de mult. Credeam că vom putea face față cu administrarea care era înainte. Nu aveam nicio șansă astfel. De altfel, asta este sarcina viitorului: să reconstruim sistemul spitalicesc pe baza acestei experiențe în derulare.

    – Așadar, când se va termina? Altfel spus: când vă veți retrage din fruntea spitalului din Grădiște?

    – Sper să fie cât mai repede, adică începutul lunii iulie. Mă gândesc și la situația mai specială de la Arad, județ de graniță, cu puncte importante de trecere a frontierei spre vest, spre zonele roșii, una dintre explicațiile situației noastre mai aparte.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. In ciuda admiratiei pe care indiscutabil o meritati pentru atitudinea dumneavoastra, permiteti-ne sa ne indoim putin; aveti 20 de ventilatoare si ar mai fi nevoie de 10 (!?) Sunt destule? SUA au avertizat chiar azi: valul pandemiei care urmeaza in iarna s-ar putea sa fie mult mai rau decat cel de acum. Ori sunteti prea diplomat ori nu puteti sa va exprimati liber. De ce Oradea poate aduce multe tone de echipamente din China direct pe aeroportul din Oradea, iar Aradul nu poate? Mai ales ca suntem in top 3 coronavirus la nivel national!

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.