Lumea culturală este zguduită de un scandal fără precedent. Juriul celei de-a 61-a ediții a Bienalei de la Veneția a demisionat în unanimitate, declanșând o criză majoră cu doar 9 zile înainte de debutul oficial al evenimentului, programat pentru 9 mai. Decizia vine pe fondul controverselor privind participarea Rusiei la expoziție și a reacțiilor dure din partea Guvernului italian și a Comisiei Europene din acest motiv.

Demisia juriului internațional, format din cinci membri, a fost anunțată joi seara printr-un comunicat scurt. Motivul principal al scandalului pare decizia organizatorilor de a permite Rusiei să își redeschidă pavilionul, alături de Israel.

Pe pagina oficială a bienalei a fost postat acest comunicat:

„30 aprilie 2026

Demisiile Juriului Internațional al Bienalei de Artă 2026

Începând de astăzi, au fost primite demisiile Juriului Internațional al celei de-a 61-a Expoziții Internaționale de Artă.

Bienala de la Veneția anunță că, începând de astăzi, au fost primite demisiile Juriului Internațional al celei de-a 61-a Expoziții Internaționale de Artă, In Minor Keys de Koyo Kouoh (9 mai – 22 noiembrie 2026). Juriul era format din Solange Farkas (președinte), Zoe Butt, Elvira Dyangani Ose, Marta Kuzma și Giovanna Zapperi.”

Cine sunt membrii juriului care au părăsit Bienala

Juriul fusese ales inițial de Koyo Kouoh, curatoarea elvețiano-cameruneză care a condus pregătirile înainte de decesul său anul trecut. Panelul de experți era condus de Solange Farkas și le includea pe Zoe Butt, Elvira Dyangani Ose, Marta Kuzma și Giovanna Zapperi. Aceștia aveau responsabilitatea de a alege câștigătorii prestigiosului Leul de Aur și Leul de Argint dintre cei 110 artiști participanți la expoziția principală.

Într-o declarație anterioară demisiei, juriul anunțase clar că „se va abține să ia în considerare  (pentru premii -n.r.) țările ale căror conducători sunt momentan acuzați de crime împotriva umanității de către Curtea Penală Internațională”. Această poziție fusese adoptată ca un act de solidaritate față de viziunea curatorială a lui Koyo Kouoh, juriul afirmând că are o „responsabilitate față de rolul istoric al Bienalei drept o platformă care leagă arta de urgențele timpului său”.

Bienala, presiunea politică și financiară: Bruxelles și Roma cer explicații

Tensiunile au escaladat însă după ce Comisia Europeană a avertizat Fundația Bienalei că intenționează să suspende sau să rezilieze grantul de 2 milioane de euro din cauza participării Rusiei la Bienală, transmite The Guardian. Bienala avea la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde.

Și Guvernul italian a intrat în conflict cu organizatorii. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, a declarat că reintroducerea Rusiei a fost stabilită „în totală independență de Fundația Bienalei, în ciuda opoziției Guvernului italian”, potrivit The Guardian. Singurul membru al Executivului care a salutat revenirea Rusiei a fost vicepremierul Matteo Salvini, susținător declarat al lui Vladimir Putin.

Situația a devenit critică miercuri, când Ministerul Culturii a trimis inspectori la Veneția pentru a obține informații despre pavilionul rus, notează NPR.

Ministerul Culturii a precizat că vizita oficialilor avea scopul de a strânge documente necesare pentru a răspunde unei solicitări venite din partea Uniunii Europene, după ce Bruxelles-ul a a anunţat   săptămâna trecută reducerea cu două milioane de euro finanțarea acordată Bienalei din cauza participării Rusiei.

Directorul Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, a refuzat însă să renunțe la participarea Rusiei, chiar și după vizita efectuată miercuri de oficiali ai Ministerului Culturii, veniți să colecteze informații despre redeschiderea Pavilionului Rusiei.

Bienala de la Veneția a refuzat și în trecut presiunile de a exclude anumite state, inclusiv Iranul și Israelul, iar anul acesta a reiterat că „nu are autoritatea de a împiedica participarea unei țări”, orgnizatorii punctând că că orice stat recunoscut de Republica Italiană poate solicita participarea.

Întrebată despre demisiile din juriu, premierul italian Giorgia Meloni a reiterat că Guvernul  nu a fost de acord cu decizia Bienalei de a permite participarea Rusiei, însă a recunoscut autonomia instituției.

Citeşte şi: Propunere surpriză: SUA ar vrea ca Italia să înlocuiască Iranul la Campionatul Mondial 2026

Consecințe imediate: premii amânate și decizia mutată spre public

Președintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, a refuzat  ferm să excludă Rusia argumentând că instituția trebuie să rămână „un loc al armistițiului în numele artei și al libertății artistice”.
Totuși, demisia juriului a forțat măsuri de urgență: amânarea ceremoniei: decernarea premiilor, programată inițial pentru 9 mai, a fost mutată pe 22 noiembrie, premiile urmând a fi date de votul vizitatorilor.

Un pavilion al controverselor

Rusia deține propriul pavilion, construit în 1914 în zona istorică Giardini. Reprezentanții Bienalei au explicat că, din acest motiv, statul rus a trebuit doar să transmită o notificare de participare, reiterînd că instituția nu are „autoritatea de a împiedica participarea unei țări” recunoscute de statul italian.

După invazia din 2022, Bienala a condamnat agresiunea și a interzis accesul persoanelor asociate Kremlinului, însă nu a interzis oficial participarea țării la celebra expoziție. Rusia a lipsit totuși de la edițiile din 2022 (când artiștii s-au retras) și 2024 (când spațiul a fost împrumutat Boliviei). Ultima prezență oficială a fost în 2019.

Revenirea din acest an este văzută de oficialii ucraineni drept o tentativă de a transforma arta într-o „scenă pentru spălarea crimelor de război”, după cum arată The Guardian.

În semn de protest față de parriciparea Rusiei la bielnală, ministrul italian al culturii a anunțat deja că va refuza să participe la deschiderea oficială.

Bienala de Artă Contemporană de la Veneția este considerată cea mai importantă manifestare de profil din lume și include atât o expoziție principală curatoriată central, cât și pavilioane naționale organizate separat de țările participante.

Citește și:

Un medic ginecolog din Iași, afirmații controversate pe TikTok: „Copiii concepuți în post au șanse mai mari să moară”. Care este poziția Colegiului Medicilor?