vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Cum stau arădenii cu inima? Direcția Sănătății Publice Arad anunță Ziua Națională a Inimii

    de Special Arad | 3 mai 2017, 3:43 PM | Știri Arad

    0

    Ziua Națională a Inimii, marcată la data de 4 mai, abordează an de an factorii de risc/protecţie privind sănătatea cardiovasculară, ce pot fi influenţaţi prin schimbări în stilul de viaţă la nivel individual sau comunitar. În ultimii ani ZNI a focalizat pe stresul psihosocial, hipertensiune arterială, activitate fizică, obezitatea la femei şi consumul de alcool la tineret.

    În 2017, ZNI actualizează statisticile privind sănătatea cardiovasculară a României în Euro-context şi încearcă să pună în lumină efecte sano-genetice specifice atributelor existenţiale pozitive, descrise prin termeni precum împlinire, mulţumire, satisfacţie, bucurie, fericire în viaţă. Sub tema:“Satisfacţia vieţii şi sănătatea inimii”, sloganul “Satisfacţia vieţii influenţează esenţial sănătatea inimilor noastre!” încearcă să sublinieze că întampinarea stresului psihosocial indus de problemele cotidiene ar trebui să încline mai degrabă către seninătate şi optimism, dacă ţinem la “longevitatea” inimilor noastre.

    În Europa, dintre  factorii de risc (FR) stil de viaţă se consideră că alimentaţia are cea mai mare contribuţie la decesul prin boli cardiovasculare (BCV), în timp ce hipertensiunea arterială (HTA) este cel mai important dintre factorii de risc biologici (urmat de colesterol, obezitate şi diabet).

    Prevalenţa fumatului a scăzut în cea mai mare parte a Europei, deşi global ritmul descreşterii s-a redus în ultimii ani, din cauza prevalenţelor stabile sau în creştere în unele ţări, în special în rândul femeilor. Puţini adulţi practicau în 2015 activitatea fizică la nivelul recomandat, cu sedentarism mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaţilor. De-a lungul ultimilor 30 de ani, consumul de alcool a scăzut treptat atât în Europa in toto cât şi în UE.

    Nivelul colesterolului a scăzut în aceeaşi perioadă în aproape toate ţările europene. Atât în Europa geografică cât şi în UE, nivelurile de obezitate au rămas în general ridicate, atât la adulţi cât şi la copii, în ciuda variaţiilor substanţiale între ţări. Prevalenţa diabetului în Europa rămâne ridicată în urma creşterii susţinute (cu peste 50%, în multe ţări) în ultimii zece ani.

    Per total, BCV costau economia UE circa 210 miliarde € pe an, dintre care aproximativ 53% (111 miliarde €), reprezentau costuri de sănătate, 26% (54 de miliarde €) pierderi de productivitate, iar 21% (45 miliarde €) cheltuieli pentru îngrijire la domiciliu a persoanelor cu BCV.

    DALY (Disability Adjusted Life Years) reprezintă suma anilor de viaţă pierduţi prin decese premature şi a anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii, corectaţi  pentru gravitatea bolii. Povara BCV estimată prin DALY plasează pe primul loc boala cardiacă ischemică (incluzând infarctul miocardic acut); aceasta este de 2‐3 ori mai mare în România decât în ţările din Vest, cu circa 10% mai mare decât în Polonia şi cu circa 50% mai mică decât în Bulgaria. Accidentul vascular cerebral (AVC), a doua cauză DALY în ţările din estul Europei, este de 3‐4 ori mai mare în România decât în Vest, cu circa 30% mai mare decât în Polonia şi cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. HTA este, în termenii DALY, de 18 ori mai mare în România decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Germania, de 5 ori mai mare decât în Polonia şi cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria.

    La nivelul judeţului Arad,

    din analiza principalelor cauze de deces, conform datelor statistice se constată că afecţiunile cardiovasculare ocupă primul loc. De asemenea, se constată creşterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare în ultimii ani. Dintre bolile cardiovasculare, aşa cum reiese din evidenţele medicilor de familie, o pondere semnificativă o au următoarele afecţiuni :

    – boli hipertensive – un număr 65959 de cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016, incidența de 4012 cazuri. De asemenea, la sfârşitul semestrului I a.c. , numărul cazurilor rămase în evidenţă era de 66105 cu incidență de 412 cazuri;

    – cardiopatia ischemică – un număr de 32109 cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016, incidența de 1383 cazuri. La sfârşitul semestrului I a.c. , numărul cazurilor rămase în evidenţă era de 32114, incidență de 158 cazuri;

    – bolile cerebro-vasculare –  un număr de 9962 de cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016 incidență de 3497 cazuri, faţă de sfârşitul trimestrului I  2017 în care erau rămase în evidenţă 10000 de cazuri .

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.