Cum învață elevii în condițiile date de pandemia COVID-19? Răspunsul este aparent simplu: online. Dar cât de rapid au reușit școlile să se adapteze, fără să complice viața elevilor? La fel de ușor se implementează și în zonele rurale? Cât de eficientă e educația online? Și cum rămâne cu examenele de Bacalaureat și de Evaluare Națională? 

Vacanța de primăvară s-a terminat oficial pe 21 aprilie, este însă evident că porțile școlilor vor rămâne tot închise, deocamdată. Înainte de vacanță, pandemia i-a trimis pe elevi acasă doar două săptămâni, înainte de aceea desfășurându-se programul „Școala Altfel”. Diferența nu e prea mare nici acum. Elevii și profesorii experimentează acum o nouă formă de învățământ de la distanță, care e și o semi-vacanță dintr-un anumit punct de vedere. Un fel de „Școală Altfel – varianta Coronavirus”.

„Adevărul este că nu pot lua școala de acasă, online, la fel de în serios ca și cum aș lua școala fizică cu care sunt obișnuit deja de 12 ani. Deși încerc și eu și colegii mei să ne conformăm cerințelor profesorilor și să urmăm cursuri online, video sau nu, să facem toate temele care ni se oferă și să rămânem pozitivi”, ne-a spus tânărul arădean Cătălin Alb, elev în clasa a XII-a la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” și, totodată, coordonatorul Asociației Citizenit. „Pare ireal că acum ni se cere să folosim telefonul ca să facem cursuri online, același telefon ce era atât de urât de profesori în timpul orelor și care la școală până de curând era interzis în cadrul acestora. Cert este că situația are un fel de tentă SF, poate spre a ne pregăti pentru o școală a viitorului, mult mai tehnologizată și adaptată evoluției pe care tehnologia și internetul o cunoaște astăzi”, ne-a mai declarat acesta.

Există mai multe platforme prin care se poate preda online și majoritatea tinerilor sunt familiarizați deja cu acestea: Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, WebEx sau Moodle (de alternativele mai simple și uzuale precum Skype, e-mail, Messenger și WhatsApp nici nu are rost să amintim, deși pot reprezenta și acestea o soluție). De curând, și-a dezvoltat și Facebook o opțiune proprie de conferință video, numită „Messenger Rooms”. Cu programele de tip Zoom sau Microsoft Teams, o clasă întreagă poate participa la oră prin video call (există și opțiunea audio), poate fi partajat ecranul, astfel încât profesorul să arate clasei, de pe ecranul lui, un document, o ilustrație sau o ecuație – în funcție de materie – sau poate fi atașat un document vizibil tuturor celor conectați, fie document Word, PowerPoint sau Excel.

Profesorii din liceele arădene nu au fost luați neapărat pe nepregătite.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, în anii trecuți, majoritatea dascălilor de la mai multe instituții școlare au participat la diverse cursuri de perfecționare în domeniul predării online, organizate fie de Casa Corpului Didactic, fie în cadrul unor proiecte europene. Firește, pe vremea aceea nimeni nu putea să anticipeze că această metodă didactică va înlocui complet cursurile tradiționale – temporar – spre sfârșitul anului școlar 2019-2020.

Doar că nu toți profesorii au învățat despre folosirea aceluiași program.

La „Ghiba” s-au folosit și până acum, înainte de vacanța de primăvară, diferite platforme virtuale, doar că în acest fel orarul școlar nu a putut fi respectat în totalitate, orele de curs s-au derulat mai degrabă „la înțelegere” cu elevii și cu profesorii, în funcție de posibilitățile fiecăruia (ca peste tot, de altfel). După vacanță se va urmări o omogenizare a aplicațiilor folosite, astfel încât elevii să nu fie nevoiți să penduleze între diverse surse și să fie nevoiți să instaleze variate programe.

„Sunt colegi de-ai mei care lucrează deja cu platforma Teams. S-a folosit cu succes la diverse discipline, iar eu, la Geografie, am materialele personale actualizate în PowerPoint, pe care le atașez elevilor în program și le explic, slide cu slide, ce au acolo, pun întrebări etc. Legat de participarea la ore în aceste condiții, există acea relativitate din motive obiective (laptop, tabletă, telefon, net) sau subiective (absenteism). Dar comunicarea online nu e o problemă. Mie personal îmi place”, ne-a spus Marius Țiu, profesor la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”.

„Pentru noi e simplu, dar în țara asta e jale!”

La Colegiul Național „Moise Nicoară” nu e folosită o singură platformă, dar asta nu pare să încurce elevii, fiind obișnuiți cu predarea online.

„La noi, la Informatică, e foarte simplu. Noi avem un site pe care-l folosim de aproape zece ani, pbinfo.ro, unde avem toți elevii introduși și acolo le dăm teme și vedem fiecare ce a făcut, câte puncte a obținut”, ne-a povestit Delia Ilea, profesoară de Informatică la Colegiul Național „Moise Nicoară”, adăugând că „pentru celelalte materii, s-a pus la punct orarul pe platforma Moodle, pe pagina liceului, dar sunt și câțiva profesori care lucrează cu Google Docs, cu Google Classroom sau cu WebEx. Avem un orar special, ca profesorii și clasele să nu se suprapună cu lecțiile online. Periodic, facem și consilii profesorale”.

Profesoara Delia Ilea a mai subliniat, în schimb, un aspect îngrijorător în ceea ce privește predarea online, la nivel național:

„Pentru noi, la «Moise Nicoară», e simplu, dar gândiți-vă ce e în țară! E jale! Este o aberație ce spune ministra asta, că toată lumea poate să facă lecții online! Sunt sate în care familiile nu au nici apă, ce să mai vorbim atunci de acces la internet (?!), degeaba primesc o tabletă cadou. Mai ales acum, când mulți părinți au rămas fără serviciu. Sau un alt exemplu: părinții care lucrează de acasă, dar au un singur calculator în casă… atunci cum îl împart? Pentru că și părinții, și copiii trebuie să intre online…”.

Delia Ilea nu este singura profesoară din Arad care pune punctul pe i.

Olivia Brosovszki, profesoară de Educație Fizică la Colegiul Economic, a criticat „soluția” Ministerului Educației și a evidențiat mai multe probleme legate de predarea online în România:

„După 6 săptămâni de dat în bâlbâială, s-a trezit ieri Ministerul Educației să vină cu soluția salvatoare pentru învățământul românesc în contextul actual, în care, târâș-grăpiș, anul școlar trebuie finalizat într-un mod sau altul. Nu contează că un sfert dintre copii nu au acces la internet sau nu au mijloace disponibile pentru a face ore online… nu mai vorbesc de situația unde sunt doi-trei frați și împart același laptop… Cine are prioritate? Cel mai deștept sau cel mai puțin dotat? Cel mai mare sau cel mai mic? Nu contează că sunt cadre didactice aflate în pragul pensiei sau chiar pensionării din sistem care habar nu au să folosească un telefon smart sau un laptop… dar ministerul a găsit soluția și pentru ei… vor face cursuri de formare online pentru a învăța să folosească diferite platforme” – a scris profesoara pe pagina ei de Facebook.

În județ sunt niște probleme… 

Apropo de Educație Fizică… în caz că v-ați întrebat: va continua și această disciplină în anul școlar curent, așa cum se poate în condițiile actuale, adică online.

„Vor fi sesiuni video pe Zoom, începând cu această săptămână, și vom avea exerciții de gimnastică ușoare, încălzirea trunchiului, a gâtului, a mâinilor și a picioarelor… exerciții de dezvoltare fizică armonioasă, cu alte cuvinte”, ne-a spus D.L., profesor de Educație Fizică. Cum va decurge ora? „Eu creez lecția, trimit elevilor link-ul URL (sau înregistrarea video) prin e-mail sau pe WhatsApp, după care, când începe ora, ne vedem vreme de 40 de minute. La noi, aceste ore pe Zoom vor începe abia din această săptămână pentru că încă învățăm cum să folosim programul, atât profesorii, cât și elevii. Poate că la alte școli au început deja”, ne-a mai spus profesorul care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Ceea ce e de menționat e că profesorul în cauză  predă la două școli generale din județ… și, după spusele acestuia, în anumite zone rurale există cazuri problematice în ceea ce privește conexiunea la internet.

„Într-un loc, de exemplu, trei copii dintr-o clasă nu au acces la internet. Nu au laptop acasă, iar telefoanele lor nu sunt foarte performante. Cu ei comunic doar prin WhatsApp, le trimit materialele în care e descris ce exerciții au de făcut. Nu am altă variantă… dar în Ordinul dat de Ministru se arată că cei care nu pot participa la lecțiile online, vor recupera în momentul în care ne vom întoarce în școli. În orice caz, în general, fiecare elev mai are de primit o singură notă în acest semestru, notă pe care o pot obține și online”, ne-a declarat profesorul D.L.

Cum rămâne cu Bacalaureatul?

Ministrul Educației a anunțat că probele orale de la Bac 2020 vor fi susținute. Deocamdată mai mult de atât nu se știe, Monica Anisie nu a explicat în ce condiții se vor susține acestea, a precizat doar că se caută soluții „mai simplificate”. Din câte s-a anunțat până acum, se pare că elevii din clasele a XII-a vor da examenele doar din ce au învățat în primul semestru, adică în lunile de dinainte de pandemie. Later edit: școlile rămân închise până în septembrie, rămân notele de până acum, a anunțat astăzi Klaus Iohannis.

Cătălin Alb, care se pregătește în acest an să dea Bac-ul, ne-a povestit cum percepe această perioadă tensionată și cum se pregătește în condițiile date pentru examene:

„Mă simt ca în vacanța de vară, doar cu mai multe teme la bagaj și cu o presiune pe care cred că doar profesorii o cunosc. Pe de o parte simt că mi-am dat examenul de Bacalaureat deja și că l-am luat cu brio, dar în același timp simt puțină anxietate în creștere și în regres știind că acum depind foarte mult de acest examen pe care nu știm, nici eu, nici colegii mei, când și în ce condiții o să-l dăm și dacă o să-l promovăm. Deocamdată totul este incert. La învățat nu mă pot concentra deloc, fac orice altceva: citesc toate cărțile pe care nu aș fi zis că le-aș citi vreodată, învăț spaniolă, fac sport zilnic și meditez ca să-mi reduc stresul, mă uit la filme, fac plăcinte și cursuri de management cultural. Asta e viața de adolescent în carantină”.