Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acordat joi aviz negativ candidaturii procuroarei Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general. Potrivit unor surse oficiale citate de G4Media, votul a fost de 5 la 1 împotriva acesteia.

În cazul lui Marius Voineag, candidat pentru funcția de procuror general adjunct, votul a fost egal, 3 la 3. Această situație înseamnă reluarea procedurii de selecție.

Conform legislației, atunci când un candidat primește aviz negativ din partea CSM – cum s-a întâmplat în cazul Cristinei Chiriac și al lui Gill – Julien Grigore Iacobici – interviul organizat la Ministerul Justiției se reia. Ulterior, ministrul Justiției poate decide să trimită propunerea direct către președinte, fără a mai solicita un nou aviz din partea CSM.

Procurorul general al României, Alexandru Florența, nu a reușit nici el să întrunească numărul de voturi necesar pentru avizul consultativ al Secției pentru procurori, în vederea ocupării postului de procuror șef adjunct al DIICOT: votul a fost 3-3. Prin urmare, s-a amânat luarea unei decizii pentru o ședință viitoare.

În situația unui vot egal, cum s-a întâmplat în cazul candidaților Alex Florența și Marius Voineag, se consideră că nu există un aviz al CSM. Dacă timp de 30 de zile situația de balotaj se menține, ministrul Justiției poate trimite propunerea către președinte și fără avizul Consiliului.

Interviul susținut de Cristina Chiriac în fața Secției pentru procurori a CSM a fost criticat într-o analiză publicată de jurnalistul Liviu Avram pe G4Media. Potrivit acestuia, candidata ar fi evitat să se pronunțe clar asupra subiectelor sensibile sau controversate din interiorul Ministerului Public, oferind răspunsuri menite să nu genereze conflicte sau reacții puternice.

Activitatea Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, condus de Cristina Chiriac, a fost de asemenea analizată în contextul candidaturii sale. Potrivit bilanțului oficial al instituției, în anul 2025 au fost trimise în judecată doar trei rechizitorii întocmite de cei opt procurori ai serviciului.

În aceste dosare sunt vizați doi administratori de firme, un paznic și alte persoane fără ocupație, fără ca vreun politician sau șef de instituție să fie inculpat. Totodată, numărul rechizitoriilor a scăzut de trei ori față de anul 2024, când au fost emise nouă astfel de acte.

Conform bilanțului oficial, în 2025 au fost trimiși în judecată șase inculpați persoane fizice, dintre care una aflată în arest preventiv.

Cristina Chiriac a devenit cunoscută în spațiul public și după cazul episcopului de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. În anul 2017, ancheta privind acuzațiile de agresiune sexuală ar fi fost ținută la sertar. Dosarul a fost redeschis în 2019 în urma unei investigații jurnalistice, iar episcopul a fost ulterior condamnat la opt ani de închisoare.

Citește și: Viitor sumbru pentru spitalele orășenești din județ? Închidere, finanțare de la primării sau ADI medical cu restructurări majore