În urmă cu câteva săptămâni, semnalam problemele tot mai frecvente legate de insulele ecologice digitalizate din Arad, sisteme moderne, dar care în practică nu reușesc să rezolve automat gestionarea deșeurilor. Lipsa civilizației, informarea insuficientă, intervențiile întârziate și defecțiunile tehnice fac ca insulele să devină, în multe cazuri, contrariul scopului pentru care au fost create.

Noile sesizări confirmă că fenomenul este extins în tot municipiul. La finalul ședinței de Consiliu Local Municipal de miercuri, 26 noiembrie, consilierul local Dorian Curcanu a prezentat o listă amplă de reclamații venite din partea arădenilor, evidențiind atât defecte tehnice, cât și probleme legate de utilizare și mentenanță.

Potrivit acestuia:

– Cetățenii de la blocul A11 de pe Aleea Saturn din Vlaicu cer reanalizarea distribuției scărilor la insula ecologică de pe Aleea Saturn.

– Insula ecologică din cartierul Vlaicu, Aleea Ulise, lângă bloc Y14, și cea din spatele blocului 6, Calea Aurel Vlaicu, „nu funcționează bine deloc, e plin de gunoaie mai tot timpul”.

– Locuitorii din Micălaca solicită montarea unui corp de iluminat la insula de la intersecția străzilor Busuioc și Abrud, fiind prea întuneric pentru a duce gunoiul în condiții de siguranță.

– În Alfa, insula din lateralul blocului 71 are ușile stricate, iar cartelele nu funcționează. La insula din spatele blocului 74, tot din Alfa, o ușă este îndoită considerabil, locuitorii presupunând că „cineva a intrat cu mașina în ea”.

– Se cere de asemenea repararea ușilor la insula ecologică din spatele blocului 100, din Confecții.

Prezentarea acestor probleme a fost însoțită de o intervenție directă a consilierului, care a solicitat lămuriri Direcției Edilitare:

„Din păcate cam în tot Aradul sunt probleme cu ele. Sunt convins că intenția proiectului a fost una bună cu insulele ecologice, dar din păcate nu prea se face mentenanță și, de asemenea, să fim corecți, probabil și anumiți cetățeni nu sunt foarte disciplinați cu gunoaiele. De exemplu, la mine în Alfa, cei care scormonesc printre gunoaie se pare că au cheie universală ca să deschidă ușile”, a spus Dorian Curcanu.

În replică, Liliana Florea, director al Direcției Edilitare a Municipiului, a declarat că instituția a înregistrat toate sesizările și că se lucrează la fiecare caz în parte. Totodată, a explicat că municipalitatea nu a avut puterea de a alege modelul insulelor, acestea fiind achiziționate în urma unui proiect cu finanțare nerambursabilă:

„O să primiți răspuns în scris. Le-am dat deja în lucru, fiecare caz în parte și fiecare zonă este analizată și luăm măsurile care se impun. Referitor la insule, sunt foarte multe nemulțumiri, dar insulele cele noi, după cum știți, sunt cumpărate de minister, modelul nu este ales de noi, n-am avut nicio influență asupra modelului ales. Suntem acum în implementare.

În Vlaicu, am închis deja toate insulele și sunt deja date cartele și avem acțiuni comune, împreună cu Retimul și Poliția Locală, ca să și conștientizăm cetățenii, să și supraveghem modul de utilizare a acestora. În paralel, am început și în Micălaca, până la mijlocul lui decembrie o să fie toate închise și facem aceeași acțiune amplă ca în Vlaicu și în Micălaca. Altceva nu am ce să vă spun”, a explicat Liliana Florea.

Dincolo de explicațiile tehnice și procedurale, rămâne însă imaginea de ansamblu: un proiect modern, implementat la scară largă, dar care depinde în mod critic de mentenanță constantă, responsabilitatea cetățenilor și coordonarea eficientă a autorităților. Până când aceste piese nu vor funcționa împreună, insulele ecologice riscă să rămână mai degrabă simbolul unor bune intenții decât al unei soluții reale pentru gestionarea deșeurilor.

Citește și:

Insulele ecologice, soluție modernă dar blocată în practică: Aradul, printre orașele care se confruntă cu gunoaie lângă containere

Stația de compostare din Arad, în impas: între pierderi și rezilierea contractului