Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Grădinaru, a participat la dezbaterea raportului de activitate pe anul 2022 a conducerii Tribunalului Arad. În consecință, astăzi, liderul amintit, și Virgiliu Flavius Bradin – președintele Tribunalului Arad, George-Ionuț Bogdan – președintele Judecătoriei Arad și Mircea Crețu – președintele Curții de Apel Timișoara, au prezentat acest bilanț presei. Nu o să vă expunem acum și aici toate cifrele care descriu statistic cum a fost anul 2022 pentru Tribunalul și Judecătoriile arondate, o să ne rezumăm la a vă prezenta câteva dintre ideile importante expuse de magistrații amintiți.

Cum ne așteptam, președintele Tribunalului Arad a indicat deficitul de personal ca fiind una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă instituția. „În 2022, datorită pensionărilor, am avut o medie de minus șapte judecători, ceea ce înseamnă un sfert din schema de personal”, a declarat judecătorul Bradin, care a spus că și la Judecătoria Chișineu Criș „din patru judecători în schemă, instanța nu a beneficiat decât de doi”. Însă, în această privință, toți magistrații prezenți și-au exprimat speranța că noua lege le va permite să rezolve problema deficitului de personal.

Ca motiv de satisfacție, Flavius Bradin a nominalizat „creșterea (nu neapărat semnificativă – nota noastră) încrederii justițiabililor în actele de justiție” și „scăderea indicelui de desființare”. Per ansamblu, activitatea Tribunalului Arad a fost notată cu „Foarte bine” de către președintele CSM, Daniel Grădinaru, acesta neuitând să o numească „instanță pionier” în privința implementării dosarului electronic. În același timp, președintele CSM și-a exprimat satisfacția pentru că vor fi reluate concursurile pentru intrarea în magistratură, acestea fiind blocate doi ani de zile.

Președintele Judecătoriei Arad, George-Ionuț Bogdan, a explicat că în anul 2022, deși numărul de dosare înregistrate a scăzut, a crescut complexitatea cauzelor. „Însă, la Judecătoria Arad, raportul coeficient/indicator a fost foarte bun” , a conchis acesta.

Judecătorul Mircea Crețu, președintele Curții de Apel Timișoara, s-a declarat foarte mulțumit pentru că în cadrul instituției pe care o conduce, „sunt foarte puține sentințe („plecate” de la instanțele arădene) desființate”.

Un aspect important reținut de noi este acela că din luna martie sau aprilie la instanțe vor putea exista reîncadrări ale judecătorilor pensionari.

Conducerea Tribunalului Arad: „Concluzii”

Cum e și normal, o să redăm câteva dintre concluziile scrise și asumate de Tribunalul Arad în numele tuturor instanțelor arădene, la finalul raportului de bilanț.

„Se constată o scădere cu aprox. 6,79 % a volumului de activitate al Tribunalului Arad față de anul precedent, în sensul că în anul 2022 s-au înregistrat un număr de 6.872 de cauze noi, cu 580 de dosare mai puţine decât în anul 2021 când au fost înregistrate un număr de 7.452 dosare noi. Per ansamblu, la nivelul tuturor instanțelor din județ, numărul cauzelor nou înregistrate a scăzut cu 1468 dosare, la 39.467 dosare în 2022 față de  40.935 dosare în 2021. Scădere se datorează diminuării volumului de activitate de la Judecătoria Arad și de la Tribunalul Arad, întrucât celelalte judecătorii din județ au înregistrat o creștere a volumului de activitate.

Din perspectiva indicatorilor de eficiență care analizează unitar, la nivel național, activitatea instanțelor judecătorești evaluând-o sub aspectul ratei de soluționare a dosarelor, a vechimii dosarelor în stoc, a ponderii dosarelor închise într-un an, a duratei medii de soluționare și a hotărârilor redactate peste termen, Tribunalul Arad se situează și în acest an, ca și în anul  precedent, în categoria instanțelor foarte eficiente.

Indicatorii la care calificativul obținut nu a fost de „foarte eficient” sunt  „rata de soluţionare” și „vechimea dosarelor în stoc” unde calificativul obținut a fost de „eficient”.

Cu privire la indicatorul „rata de soluționare”, apreciem ca fiind meritorie obținerea calificativului de instanță „eficientă” în condițiile în care acest indicator urmărește stimularea diminuării dosarelor aflate în stoc, iar Tribunalul Arad a înregistrat în ultimii ani un număr mic de dosare în stoc, astfel că, în mod obiectiv, instanța nu putea spera la obținerea calificativului „foarte eficient” care ar fi presupus ca numărul dosarelor soluționate să reprezinte 105% comparativ cu numărul dosarelor intrate.

În privința indicatorului „vechimea dosarelor în stoc” acesta s-a menținut la aproximativ același nivel ca cel din anul precedent existând la finalul anului 2022 un număr de 183 de dosare mai vechi de 1,5 ani, comparativ cu 187 de dosare la finele anului 2021.

La ceilalți indicatori de eficiență calificativul obținut a fost de „foarte eficient” atât la nivel de instanță cât și la nivel de secții.

Aproape toate judecătoriile aflate în raza de competență a Tribunalului Arad s-au situat între instanțele foarte eficiente cu excepția judecătoriei Chișineu Criș care a fost doar eficientă. Faptul că unele dintre judecătorii nu a obținut calificativul de „foarte eficient” la indicatorul vizând „rata de soluționare” are aceeași explicație cu cea prezentată mai sus pentru tribunal, și anume faptul că niciuna dintre instanțe nu a înregistrat stocuri mari de dosare provenite din anii precedenți. În privința judecătoriei Chișineu Criș calificativul obținut se poate explica și prin aceea că volumul de activitate a crescut în condițiile în care numărul judecătorilor a scăzut astfel că încărcătura/judecător  a crescut de la 1163 în 2021 la 1715 în 2022.

Pe lângă această analiză cantitativă, activitatea unei instanțe poate fi evaluată și din perspectiva calității activității reflectată de indicatorul vizând „indicele de desființare” care stabilește, procentual, câte din hotărârile atacate au fost modificate în cadrul căilor de atac.

În anul 2022 acest indicator s-a menținut la aproape același nivel ca și în anul precedent  fiind de 6,07%comparativ cu cel din 2021 care a fost de 5,94%.

De asemenea a scăzut și indicatorul ce reflectă „ponderea atacabilității” hotărârilor de la 40,83% la 31,22%, fapt ce poate fi interpretat ca o creștere a încrederii justițiabililor în calitate actului de justiție”.