Ce înseamnă „Micălaca”, „Gai” sau „Bujac”? Istoria din spatele numelor cartierelor din Arad

    de Raluca Medeleanu | 31 august 2016, 1:00 PM | Altădată | Recomandările editorilor

    7

    Locuim în ele, știm cum le cheamă, însă câți dintre noi s-au întrebat vreodată de unde până unde au primit cartierele din Arad numele pe care îl poartă astăzi? Căci un nume nu este dat aleator, ci, de cele mai multe ori, în spatele său stă ascunsă o adevărată poveste.

    Cu această curiozitate în gând, am căutat prin cărți și documente, astfel am aflat că de cele mai multe ori, cartierele orașului și-au primit numele fie datorită așezării geografice, fie datorită oamenilor care s-au stabilit primii în aceste locuri.

    Micălaca era inițial o comună din apropierea Aradului, considerată una dintre cele mai vechi așezări din zonă. Ea apare prima dată sub denumirea de „itelaca”, pomenită în secolul al XI-lea ca domeniu al abației Orodului (actualul Vladimirescu). Originea denumirii actuale a căzut pradă speculațiilor, dar mulți consideră că ar veni de la „Mika Laka” (din maghiară, în traducere liberă însemnând „locul lui Mika”), Mika fiind o familie bogată care locuia în comuna respectivă. Micălaca a devenit cartier al Aradului abia în perioada interbelică.

    Gai, scris „gaj”, înseamnă în sârbă „dumbravă”, „pădurice”, potrivit dicționarului sârbocroat-român (ed. Științifică, 1970). Cartierul era inițial tot o comună din apropierea Aradului și avea locuitorii preponderent bulgari care au fost „sârbizați”. Numele de familie care au terminațiile „-ev” și „-ov” sunt bulgărești.

    Pârneava, „prnjavor”, înseamnă în sârbă domeniul al unei mănăstiri. În cazul de față, Pârneava era o moșie printre altele a mânăstirii Hodoș Bodrog, care era extrem de bogată. Cartierul s-a construit în secolul al XIX-lea, iar înainte de această denumire, a fost numit „Valachay”, fiind considerat cartierul românesc al Aradului.

    Grădiște este un cartier relativ nou în istoria locală. Până în anii 1920 era un cartier industrial-comercial al evreilor (există două cimitire evreiești acolo) și găzduia depozite și fabrici. Inițial era numit „Mosocy-telep”, adică în traducere din maghiară „Depozitele Mosoczy”, primindu-și denumirea după un proprietar de acolo. După anii 1920, a fost transformat în cartier de locuințe pentru ceferiștii și funcționarii aduși din Regat pentru a-i înlocui pe ungurii plecați sau îndepărtați. Putem specula că denumirea de astăzi de „Grădiște” își are rădăcina din cuvântul „Gorod” / „Horod” din slavă, însemnând „cetate”, „localitate”.

    Bujac

    Denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine turcă („bucak”), cuvânt definit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.

    Sânicolaul Mic

    Inițial doar o localitate aflată în apropierea Aradului, a purtat denumirea de Szent-Miklos (Sfântul Nicolae), denumire care se consideră că a fost dată în cinstea bisericii din lemn care exista acolo (în apropierea actualei biserici) și care avea hramul acestui sfânt.

    surse: Dicționarul sârbocroat-român, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Wikipedia, Monografiile localităţilor judeţului Arad

     

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    6 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.