„Câinii latră, caravana trece”. Dezbaterea publică despre Teatrul Vechi ne-a adus aceleași povești și nicio concluzie

Modul în care s-a desfășurat dezbaterea publică pe tema oportunității cumpărării de către Primăria Arad a Teatrului Vechi – cel mai vechi teatru construit pe actualul teritoriu al României, de ani de zile în paragină – nu credem că a fost o supriză pentru nimeni. Deși anunțată inițial doar cu desfășurare pe platforma online Zoom, dezbaterea s-a organizat atât fizic, cât și online. Participanții au fost atât reprezentanți ai societății civile, cât și consilieri locali interesați și ziariști deopotrivă. Concluzia însă, după mai bine de o oră de discuții, este aceeași: vorbe în vânt, dorințe fără acțiune. Într-un cuvânt: „Povești”.
Am auzit din nou povești despre istoria imobilului construit în 1817. Am auzit din nou toate oportunitățile ratate de a îl salva, însă așa cum s-a întâmplat mereu, discuțiile au fost mereu cu ochii plecați către trecut și nu către viitor.
• Citește și: Campanie Special Arad: „Arădeni, descoperiți-vă valorile! Cereți-vă Teatrul Vechi înapoi!”. Ep.1: Începuturile – Special Arad
Viitorul e la fel de încețoșat, iar Primăria se arată în continuare „legată la mâini”, chiar dacă i s-a adus în vedere de nenumărate ori posibilitatea finanțării prin fonduri europene.
„Nu este vorba de a înțelege un concept, ci este nevoie de o discuție aplicată pe ce posibilități există într-o listă de priorități a orașului”, a concis viceprimarul Faur. Tot povești…
Mai mult, Primăria a arătat clar că nici nu s-a interesat de starea actuală a imobilului. Deși au apărut în oraș zvonuri că teatrul chiar a fost vândut în aceste zile (ceea ce s-ar fi putut întâmpla, dar nu oficial, adică nu în acte la Cartea Funciară), Primăria nici măcar nu a depus efortul să le verifice, să ceară măcar un CF în care s-ar fi lămurit asupra situației – așa cum ne-am lămurit și noi când am dezmințit vestea. Mai mult, nici măcar nu au fost invitați la dezbatere cei doi proprietari care dețin monumentul istoric (în urma retrocedării din anii 2000), pentru a afla exact ce planuri au aceștia cu clădirea.
În concluzie, dezbaterea a arătat încă o dată că, în afară de vorbe, municipalitatea nu e dispusă să facă nimic cu privire la salvarea clădirii. Între timp, așa cum am discutat cu unul dintre proprietari, trei oferte de cumpărare se află acum în analiză, iar viitorul imobilului va fi în curând departe de toate planurile dezbătute în întâlnirea de azi.
Scuzată să ne fie lipsa de încredere în eventualele urmări concrete după ce s-a întâmplat (și) astăzi, însă trecutul îndepărtat, cel apropiat și viitorul imediat nu pot fi legate decât de o singură frază sinonimă: „Nimic cu nimic tot nimic dau”.
Comentariile portalului
Ce-ai facut ma falconeti ai copiat . Macar daca o făceai ca si la Oradea acum erai smecher bă. Da tu cum te pricepi la constructi ca doar se vede (...)
Nu vor veni cu bicicleta pentru că își iau amendă pe mețianu....
Bună ziua....Înainte de revoluție 1989,Jucători echipei UTA Arad stăteau la Hotel Ăstora,sau la Hotel Continental. (Central. ).... Cred că și pe vremea aceea se plătea (...)