Cum birturile mustesc de analişti politici, precum şi de guverne care se fac şi se desfac acompaniate de clinchetul paharelor, m-am lăsat dus şi eu de trendul naţional al protestantismului politic şi social şi am intrat în jocul analizelor fără nici un rezultat.

Prin urmare, îi spuneam unui prieten că, având în vedere eroziunea partidelor înregimentate în ideologii pe care nici ele nu le mai înţeleg, alegerile care vor veni şi la noi în ţară vor putea fi marcate şi de o prezenţă mai mare la vot, bazată pe convingerea nehotărâţilor de până acum, dar şi de o schimbare importantă în structura instituţiilor aleşilor, urmând curentul european al schimbărilor politice. Dar asta s-ar putea întâmpla şi în România doar dacă se naşte o nouă forţă politică, după modelul european, neafiliată vreunui curent politic tradiţionalist, ori dacă se înfiinţează un nou partid naţionalist, care să urmeze celălalt curent politic întors din morţi pe întreg mapamondul.

Deşi timid şi neconvingător, pare că noua forţă politică românească se zbate în chinurile facerii prin alianţa dintre USR şi PLUS. Însă, de această dată, chiar dacă nu gust deloc filmele, umorul sau creaţiile horror, mă voi arunca în lumea zombi a naţionalismului care iese din nou din mormântul pe care cel puţin eu îl credeam surpat sub greutatea propriei pietre funerare.

Asta fiindcă am aflat că săptămâna trecută s-a înfiinţat şi la Arad filiala Partidului Neamul Românesc. Sincer, nu auzisem până acum de această formaţiune politică. Şi mă consideram un om informat… Cu această vină originară în spate, am început să ascult relatarea de la şedinţa de constituire, simţind cum fizionomia mi se transformă, adaptându-se lumii în care intram odată cu povestea. Adică gura mi se căsca din ce în ce mai tare, a năucire, ochii mi se bulbucau cât nişte becuri primordiale ale lui Edison, a mirare, iar lobii urechilor mi se deshidratau până spre dispariţie, încercând să-mi înfunde drumul sunetelor către ciocanele şi nicovalele care le-ar fi transformat în informaţii auditive.

Liderii noului partid naţionalist sunt foşti generali ai Armatei Române. Până aici, chiar firesc. Am stagiul militar satisfăcut, iar o perioadă am fost soldat chiar la Regimentul de Gardă. Ştiu ce înseamnă pentru militarii de carieră jurământul pe drapelul naţional. De fapt, unul dintre liderii noului partid este chiar fostul meu comandant de regiment de atunci, generalul Onişoru, ocupând funcţia de secretar general al formaţiunii politice. Liderul este generalul Chelaru, cel care s-a mai plimbat pe la celelalte defuncte partide naţionaliste româneşti.

Oricât mi-aş impune să tratez serios acest subiect, ochii îmi cad pe notiţele mele şi două sentimente se balansează pe conştiinţa mea: când mă umflă râsul, când mă apucă groaza. Căci unde se poate naşte un partid naţionalist, dacă nu la birt? Şi nu la orice crâşmă, ci la fostul hotel al Partidului Comunist Român, actualul Hotel Central din Arad. Partea sobră a şedinţei de înfiinţare s-a desfăşurat în crama hotelului, unde pe vremea lui Ceauşescu era şi o popicărie, în care bilele mânuite de aleşii partidului loveau în popice precum comunismul în capitalism. La şedinţă au fost invitaţi pe alese diverse persoane selectate după criterii nebănuite, dar uşor de ghicit. Invitaţilor aleşi li s-a impus să aducă la şedinţă câte doi invitaţi personali. Adunarea a fost condusă, firesc, milităreşte. Adică oricine putea vorbi liber doar dacă generalul Chelaru îi permitea să vorbească. Asta a făcut ca dialogul să fie foarte constructiv, ba chiar bazat pe libertatea de exprimare. De exemplu, la un moment dat, generalul Chelaru s-a răstit democratic unui invitat, posibil nou membru subordonat al partidului, indicându-l cu degetul, ca pe o direcţie de atac: „Dumneata, ce înseamnă omul?”. Omul a amuţit, ca orice soldat care aşteaptă ordinul „pe loc repaus”. Îţi spun eu, a continuat generalul, sigur pe el ca pe o victorie uşoară: „Omul înseamnă omenie!”

Ei, dar asta n-a fost tot! Viitorii membri ai partidului au fost puşi să depună un jurământ de credinţă, cu mâna pe Biblie! Să jure pe neamul românesc! Adică pentru partid, în numele neamului propriu-zis. Nici asta nu-i de mirare, fiindcă orice partid naţionalist se consideră unicul conducător îndrituit să reprezinte poporul pur şi neprihănit din care provine. Şi, neapărat, cu credinţa pe post de scut şi suliţă. Nu degeaba, şi sigla partidului include Crucea Sfântului Andrei.

Problema este că un partid naţionalist supravieţuieşte doar simultan cu liderul său, care e musai să fie carismatic. Altfel, partidul moare odată cu decesul politic sau biologic al liderului. A se vedea PUNR, PRM etc. Or, mă îndoiesc de faptul că generalul Chelaru are carisma unui Vadim Tudor, ba chiar a unui Funar. Ce-i drept, mai există o metodă de supravieţuire a unui partid naţionalist: printr-o lovitură de stat, susţinută sau condusă de armată. Cam greu de prevăzut şi această variantă. Ah, era să uit! Partea a două a şedinţei s-a desfăşurat în restaurantul hotelului, unde, iarăşi firesc, mesajele politice doctrinare s-au bazat pe mâncare şi băutură.

Aşadar, pe lângă muribundele partide doctrinare tradiţionale, clasa politică românească se îmbogăţeşte cu naşterea unui mort viu. Mă consolez cu ideea că societatea românească se integrează perfect în tendinţele politice europene şi mondiale şi mă bucur că mă voi uita iarăşi ca boul la poarta nouă când voi citi buletinele de vot. Nimic nu se compară cu privirea umedă şi tâmpă a omului liber să îşi exprime votul democratic!

DREPTUL LA REPLICĂ AL PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC – FILIALA ARAD

Ca urmare a articolului publicat în ziarul dumneavoastră la data de 13.02.2019, Conducerea Organizației Județene a Partidului Neamul Românesc vă solicită acordarea unui „drept la replică” ce va aduce cititorilor dumneavoastră lămuriri legate de evenimentul organizat în data de 07.02.2019 cu ocazia consacrării Organizațiilor Județene și Municipale a Partidului Neamul Românesc.

Partidul Neamul Românesc este constituit în spiritul loialității necondiționate față de Poporul Român, partid ce se angajează total pentru promovarea valorilor și intereselor vitale ale societății românești, pentru întărirea spiritului de solidaritate națională, pentru afirmarea inteligentă a conceptului de românism și românitate atât în spațiul de existență al națiunii și comunităților române, cât și în dialog universal cu celelalte popoare.

Întrucât articolul este plin de date neconforme cu realitatea, facem următoarele precizări:

1. După cum personal ați afirmat, că vă considerați „un om informat”, tenta ironică, ba pe alocuri de reacredință, din articolul publicat, nu își avea rostul. Naționalismul sau patriotismul, nicăieri în lume nu sunt moarte, din contră, sunt cât se poate de vii. Scena politică din SUA și Europa, ne arată cât se poate de clar acest lucru.

2. „Birtul” unde s-a desfășurat evenimentul, Best Western Central Arad este o locație mai mult decât perfectă pentru un asemenea eveniment, întrucât dispune de logistica necesară desfășurării în bune condiții a evenimentului în sine. Locație decentă cu servicii ireproșabile.

3. La eveniment au fost invitate atât oficialități locale, reprezentanți ai partidelor politice, presă, membrii și simpatizanți, cât și persoane dornice de a se informa cine suntem și ce ne dorim. Unii au avut bunăvoința de a confirma prezența, unii au tratat cu „indiferență” evenimentul, deși „roiau” prin preajmă, iar alții s-au trezit a se „baga în seamă” după eveniment.

4. Invitații au venit în ce număr au dorit.

5. Adunarea a fost condusă cu decență, iar după discursurile susținute de conducere, invitații au putut adresa întrebări, răspunsurile primite fiind pe măsură așteptărilor.

6. Jurământul depus, nu s-a făcut pe Biblie, ci prin apel la „conștiință”, și este un jurământ pentru Țară și Neamul Românesc. Punem mare preț pe Lege, Onoare, Respect, Demnitate.

7. Un partid naționalist, trăiește prin cei ce au dragoste de Neam și Patrie, nu doar prin carisma liderul său. Faptul că dl.gen(r) prof.univ.dr Mircea Chelaru dă bătăi de cap și frisoane multora, ne bucură! Înseamnă că văd în dânsul acel OM devotat Țării și Neamului Românesc, acel OM capabil de a scoate România din ghearele celor care până acum ne-au vândut și trădat!

8. Partea a doua a constat într-un „cofee break” , o reuniune destinsă de socializare, cunoaștere și dialog.

9. Evenimentul a fost finanțat de către membrii înscriși, după posibilitățile fiecăruia, nu din finanțări ale lui Soros, a Comisiei Europene sau a bietului cetățean, prin bani de la bugetul de stat.
Nu ne ascundem: suntem naționaliști! Nationalism moderat, conservator și creștin, așa cum este Ființa Neamului Românesc, nu cum vor alții străini de Neam și Țară, să ne prezinte!

Organizația Județeană Arad a Partidului Neamul Românesc.

Câteva observații:

Nu m-a surprins sosirea dreptului la replică al Partidului Neamul Românesc, fiindcă orice politician român deţine unicul adevăr, pe care nu i-l poate contrazice nimeni. În momentul în care politicianul este şi naţionalist orice altă părere contrară cu a lui devine un motiv de „înduşmănire” (am inventat cuvântul, nota bene!) a împricinuitului. M-a surprins, însă, candoarea şi naivitatea celor conţinute în textul dreptului la replică. Deci mi-a pierit şi râsul, căci nu poţi râde de candoarea naivităţii.

Eu nu îmi explic niciodată demersurile jurnalistice, prin urmare voi răspunde punctual.

Nu pot trece peste confuzia dintre naţionalism şi patriotism. Şi, ca să nu fiu acuzat de încă o rea-voinţă, luaţi de citiţi din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Ca orice patriot, care poate deveni uşor naţionalist, sigur respectăm şi limba maternă:

naționalism sn [At: CR (1830), 303 1/10 / P: ~ți-o~ / Pl: (rar) ~e / E: fr naționalisme] 1 (Înv) Sentiment de dragoste față de specificul și tradițiile propriei națiuni (1). 2 Doctrină politică bazată pe apărarea uneori exagarată a drepturilor și aspirațiilor naționale. 3 Tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni (4)

PATRIOTÍSM s. n. Sentiment de dragoste și devotament față de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. patriotisme.sursa: DEX ’09 (2009)

sau chiar mai veche şi comunistă explicaţie:

PATRIOTÍSM s. n. Dragoste și devotament față de patrie și față de popor, faptul de a fi gata de luptă și jertfă pentru interesele patriei. Principalul este să pregătiți poporul în vederea zilei cînd va fi chemat să facă dovada patriotismului său. VORNIC, P. 136. Patriotismul lor însemna dorință arzătoare și luptă pentru realizarea idealurilor omenirii. SADOVEANU, E. 191.sursa: DLRLC (1955-1957).

Fiind, sper, lămuriţi în termeni, să luăm punctele pe rând:

1. Eu mă refeream la doctrinele naţionaliste, pe care eu, personal, le credeam moarte. Naţionalismul va exista întotdeauna, iar dacă vreţi să citez şi un studio sociologic, procentul naţionaliştilor din orice ţară este constant şi se încadrează pe undeva între 8% şi 10%. Problema e cum ajungi politic la satisfacerea acestor procente.

2. Mulţumesc pentru confirmarea informaţiei mele.

3. Nu puteam să avem bunăvoinţa onorării unei invitaţii care nu a existat. Informaţiile le-am cules de la unul dintre invitaţii dumneavoastră. Vă dorim success în identificarea acestuia.

4. ???

5. Aşa să-i rămână numele.

6. Mulţumesc pentru confirmarea informaţiei. Mărturisesc că nu m-am gândit la formularea “apel la conştiinţă”. Într-adevăr e genială!

7. Domnul Chelaru nu ne dă nici o bătaie de cap. Dimpotrivă, este foarte previzibil, ceea ce nu ajută unei carisme.

8.Mulţumesc pentru confirmarea informaţiei. Nu ştiam că există cofee break în limba română. O fi pauză de cafea?

9. Ce legătură au Soros, Comisia Europeană şi bietul cetăţean? Dacă aţi încercat o ironie, vă pot spune că tocmai v-aţi jignit proprii membri înscrişi. Vă las plăcerea să descoperiţi singuri în propriul text.

Ştiam că nu vă ascundeţi, deci baftă la alegerile viitoare!

PS: „candid” vine de la „candoare” și dă în a „candida”.