Cu siguranță are adepți care, probabil, îi vor mai asigura un mandat. Asta, și pentru că mulți arădeni iubesc atât de mult Aradul încât în ziua votului vor avea alte cele de făcut, nu să voteze. Dar și pentru că oferta partidelor va fi pe măsura interesului votanților, așa că nu va conta cât de superficial s-a dovedit Călin Bibarț, cât de conflictual și arțăgos ca un cocoșel în călduri a fost în acest mandat. Nu va conta lipsa lui de viziune, incapacitatea de a înțelege nevoile orașului și de a gândi o strategie de reală dezvoltare pentru Arad.

Avem un primar care în aproape un mandat (nu punem la socoteală anii în care a fost interimar sau prefect) nu a reușit nici măcar să înțeleagă în ce direcție ar trebui s-o ia Aradul, darămite să gândească o strategie care să ducă orașul în acea direcție.

Ca orice om lipsit de anvergură, s-a agățat de niște „găselnițe”, s-a agitat în jurul acestora, consumând timp, energie și bani pentru nimicuri pe care, în orice administrație normală le-ar rezolva un simplu funcționar. Fiind însă incapabil de lucruri mărețe, Bibarț s-a ocupat de mărunțișuri, iar când și astea s-au epuizat, a inventat el altele. Iar de la aceste mărunțișuri inventate de el s-a pornit gâlceava.

Așa, negândit, a pornit celebrele lui războaie cu ciorile, cu castorii, cu copacii. Fără o motivație serioasă, fără o consultare absolut necesară cu oamenii de specialitate, s-a apucat să omoare în stânga și-n dreapta, păsări și animale ocrotite sau copaci. Iar când s-a trezit în fața realității a scos din pălăria-i de vânător niște explicații fanteziste, bune doar pentru fani.

Vi-l mai amintiți, nu-i așa?, cu cât arțag i-a pus la punct pe toți cei ce au îndrăznit să-i atragă atenția că a încălcat legea când a distrus habitatul castorilor. Tot atunci, se căina nevoie mare de grija arădenilor: „Aici se face curățenie ca arădeanul să se poată plimba și să se bucure de o priveliște frumoasă a Mureșului”.

Îl puteți revedea aici, la finalul articolului: Călin Bibarț: „N-am ajuns să fim o țară de nebuni în care, mai nou, în oraș, ciorile și porumbeii au numai drepturi, văd că acuma castorii, rățuștele și eu mai știu cine”

Foarte bine că a dispus să se facă curățenie pe malul Mureșului. Sigur, în primărie sunt funcționari plătiți să coordoneze și să urmărească astfel de chestiuni, care nu sunt treaba primarului. Dar dacă atât poate domnul Bibarț, asta e, nu-i putem cere mai mult. Bunăoară, nu-i putem cere să și întrețină malul Mureșului, pentru ca arădenii să se poată bucura cu adevărat de o priveliște frumoasă.

Iată cum arată acum o mică parte din „priveliștea” asigurată de marele gospodar Bibarț:

Când arădenii ar fi avut nevoie de o intervenție a întâi-umblătorului prin ronduri, pentru instituirea unor măsuri de ordine și siguranță publică, a făcut pe mortul. O angajată a primăriei a fost bătută crunt, în plină stradă, înainte de Paști, într-o zonă centrală a Aradului, alegându-se cu o fractură de bazin.

Citiți mai multe aici: O angajată a primăriei Arad a fost bătută în plină stradă sub ochii a zeci de oameni care nu au intervenit

Că nu a intervenit niciun cetățean, este într-adevăr greu de înțeles. Dar lipsa de reacție a primarului este de neacceptat. Un primar responsabil ar fi luat măsuri disciplinare, de exemplu, împotriva celor care multe luni înainte de acest eveniment nu au asigurat funcționarea camerelor de supraveghere amplasate în municipiu, pe banii arădenilor. Camere pentru care s-a plătit, bine mersi, un serviciu de mentenanță care nu s-a efectuat, de vreme ce camerele nu funcționau.

Sigur, asta ar fi făcut un primar responsabil, dar nu și Bibarț, care este prieten cu marele șef al Poliției locale, instituția care operează camerele de supraveghere (dar numai când nu dorm dispecerii), așa că a aprobat plățile către firma de mentenanță. Așa cum tot primarul a aprobat ca dispecerii să doarmă în timpul serviciului, iar acum le-a mărit salariile la toți polițiștii locali. Merită cei peste 10.000 de lei lunar.

Dacă am avea și noi o instituție de control numită, să zicem, Curte de Conturi, nesupusă politic, s-ar putea lăsa cu sancțiuni, cu imputații pentru prejudicii… Dar nu avem.

Ei bine, Bibarț s-a trezit vorbind despre siguranța arădenilor tocmai când a fost prins cu drujba-n acțiune. Dacă s-a gândit sau nu la siguranța cetățenilor înainte de a intra cu drujbele-n parcurile din Arad, nu putem verifica. Dar știm sigur că și minciuna-i vorbă. Și mai știm că este greu de suportat ideea că primarul unui oraș ca Aradul îi tratează pe cetățeni ca pe niște fraieri.

Iată câtă siguranță asigură primăria celor care vin dinspre Selgros, mai exact, la intersecția străzilor Vasile Borneu cu Aurel Crișan. Vizibilitatea este zero, până aproape de mijlocul șoselei din cauza bălăriilor. Între timp, primarul se ocupă de tăierea copacilor seculari, iar Poliția lui locală încasează salariile mărite.

Mergând mai departe, pe strada Aurel Crișan, dacă este ora de intrare în serviciu sau de ieșire, sute de arădeni sunt nevoiți să circule pe șosea, fie plouă, fie ninge. Pentru că, prin grija nețărmurită a primăriei, acolo nu există trotuare, lipsa acestora fiind, probabil, o măsură de siguranță ce poartă marca Bibarț.

Ei bine, dacă au noroc și scapă fără evenimente de acea zonă, cetățenii de care are grijă Bibarț ajung la trotuarul dinspre blocurile ANL. Îngrijite și alea, după cum se vede. Desigur, printre acele bălării circulă și copii, dar ce-l interesează pe primari, de vreme ce el are treabă cu copacii?

Rog să fiu corectat dacă greșesc, dar știam că există o lege privind combaterea buruienii ambrozia, „cultivată” intensiv în zonă. Fiind însă implicată și Poliția locală, primarul nu are curaj să respecte legea. Nici să-și respecte statutul de primar.

Ce urmează? Un canal de scurgere îngrijit cum numai primăria condusă de Bibarț o poate face. Dacă DSP nu ar fi o instituție politizată, ar reacționa, pentru că acest canal este un pericol pentru sănătatea publică.

Revenind la siguranța arădenilor asigurată de Bibarț doar cu drujba, vă invit să mergem pe Splaiul General Praporgescu. Dacă am avea și o Poliție rutieră independentă politic, ar lua măsuri împotriva celor care lasă vegetația să crească atât de mult încât acoperă, practic, indicatoarele rutiere. Ce dacă sunt treceri de pietoni? Șoferii răspund pentru eventualele accidente, pietonii suferă, iar șefii din Poliție umblă la chefurile politicienilor.

Hotârăt lucru, prea ocupat cu rondurile, cu emisiunile de „marț” și prea intrat cu drujbele-n siguranța noastră, primarul a fost luat prin surprindere de iarbă și buruieni. Sau, poate le lasă intenționat să crească până vor putea fi tăiate cu drjba, instrumentul drag inimii lui.