Blocajul financiar din proiectul feroviar Caransebeș–Timișoara–Arad lovește acum direct în singurul punct vizibil și cu adevărat important pentru Arad: pasajul rutier dintre Arad și Vladimirescu. În timp ce autoritățile locale anunță devieri de trafic și se filmează cu optimism pe un șantier pe care se lucrează „cu mănuși”, realitatea juridică și economică spune altceva.

Firma care a lucrat efectiv la pasaj, Tecnoscavi SRL, a ajuns în instanță, după ce un creditor a cerut deschiderea procedurii de faliment. Este primul semnal oficial că lanțul financiar al proiectului s-a rupt și că lucrările nu doar că nu avansează, ci riscă să fie abandonate pe un termen limitat de încasarea banilor.

Proiectul din care face parte pasajul trebuia să fie susținut financiar prin PNRR, însă fondurile au fost retrase în 2025. De atunci, statul nu a reușit să identifice o alternativă. Lipsa finanțării a lăsat antreprenorul general Webuild fără plățile contractuale, iar acest fapt s-a propagat rapid spre subcontractorii români.

Documentele interne Webuild confirmă că statul a depășit cu peste 45 de zile termenul de plată pentru certificatul nr. 11 și nu a comunicat nicio dată estimată pentru achitarea restanțelor. În aceste condiții, compania a notificat suspendarea lucrărilor începând cu 22 noiembrie 2025 și a cerut constatarea oficială a stadiului execuției, precum și conservarea materialelor și utilajelor.

Citește și: EXCLUSIV: O notificare transmisă de Webuild către colaboratori arată suspendarea lucrărilor de pe traseul Caransebeș – Timișoara -Arad din cauza neplăților statului

Consecințele au fost imediate. Tecnoscavi, firma care lucra efectiv la pasajul Arad–Vladimirescu, nu a mai primit banii pentru lucrările executate încă din luna mai. În lipsa resurselor, compania a fost nevoită să trimită acasă peste o sută de angajați, lăsând pe șantier doar personal minim, insuficient pentru continuarea proiectului.

Faliment cerut oficial pentru constructorul de la pasaj

În 19 noiembrie, problema a devenit oficială: Tribunalul Ilfov a înregistrat dosarul nr. 3167/93/2025, prin care AXE Construct solicită falimentul Tecnoscavi. Șantierul pasajului este, astfel, primul care resimte în mod direct efectele neplății, iar documentul de faliment confirmă că situația nu mai este una gestionabilă.

Cu multe dintre utilaje parcate și cu firmele românești împinse spre insolvență, imaginea de pe teren contrastează puternic cu discursul public al politicienilor. Repetăm, primarul Aradului și președintele Consiliului Județean au vorbit despre „ritmul bun” al lucrărilor, deși nu au nicio atribuție în contractul gestionat exclusiv de CFR SA și Ministerul Transporturilor. În fața camerei, pasajul părea în plină desfășurare; în realitate, parcă scrie „FALIMENT” pe el.

Pentru arădeni, pasajul dintre Arad și Vladimirescu nu este o simplă componentă dintr-un proiect feroviar amplu, ci o lucrare esențială pentru traficul zilnic din zonă. Se cunosc, de către cei care stau în zonă, blocajele de dimineață și după-amiază… Faptul că tocmai firma care îl executa a ajuns la faliment arată gravitatea situației și lipsește de orice credibilitate ideea că lucrările ar putea continua „în ritm susținut”. Când constructorul de pe teren ajunge să fie executat de creditori, șantierul nu mai poate avansa.

Dacă plățile nu sunt deblocate rapid, pasajul riscă să rămână blocat ani de zile: un nod rutier critic închis fără utilitate, o lucrare lăsată în aer și un exemplu perfect al modului în care neplata ruptă în lanț distruge atât firme, cât și proiecte publice. Deocamdată, singurul lucru care înaintează este procedura de faliment. Lucrările, nu.

Dincolo de cifre

Dincolo de cifre, contracte și declarații, rămâne întrebarea pe care nimeni nu o adresează public: cine își asumă falimentele care urmează? Cine răspunde pentru firmele românești mici, împinse în zid de luni întregi de neplată, fără nicio explicație și fără nicio garanție? Sunt companii locale care nu au rezerve și nu pot acoperi salarii, utilaje, leasinguri și taxe în așteptarea unor bani pe care statul nici măcar nu promite că îi va trimite. Cine garantează pentru aceste firme românești mici, exact cele pe care se sprijină economia și pe care statul se laudă că vrea să le „susțină”?

Ce se întâmplă cu oamenii trimiși acasă chiar acum, în pragul Crăciunului? Pentru aceștia, nu există conferințe de presă și nici filmări cu drona. Există doar grija zilei de mâine.

Cine își asumă să îl sune pe premierul Bolojan?

Răspunde cineva din Guvern pentru asta?
Răspunde cineva pentru modul în care un proiect finanțat inițial european a ajuns în punctul în care subcontractorii cer falimentul unii altora pentru câteva sute de mii de lei neplătiți la timp?

Și mai rămâne o curiozitate legitimă, pe care nimeni nu o spune cu voce tare: dintre toți cei care apar pe șantier în filmări — primarul Aradului și președintele Consiliului Județean — care dintre ei și-a asumat să îl sune pe premierul Ilie Bolojan, șeful lor de partid, pentru a-i explica situația reală și a cere o intervenție rapidă?

Cine a avut curajul sau responsabilitatea să îi spună direct că firmele românești se prăbușesc, că oamenii sunt concediați înainte de Crăciun și că pasajul riscă să devină o ruină administrativă?

Sau, de fapt, rolul lor se oprește la declarații, filmări și „impresii de șantier”, în timp ce problemele reale sunt lăsate să se adâncească?