Puterea instalată în panourile fotovoltaice ale prosumatorilor din Arad a crescut cu aproape 49% într-un singur an. Județul a ajuns la 138,07 MW și ocupă locul al șaselea la nivel național, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În același timp, seceta și nivelul foarte scăzut al Dunării pun presiune pe producția hidroenergetică și pe sistemul energetic românesc, ceea ce face ca energia solară să capete o importanță tot mai mare în orele de zi. Problema României începe însă după prânz.

Aradul a devenit unul dintre polii dezvoltării producției de energie electrică din surse fotovoltaice realizate de prosumatori. Datele prezentate de Ziua de Vest și eBihoreanul indică o creștere de la 92,9 MW la 30 iunie 2025 la 138,07 MW la 30 iunie 2026 pentru județul Arad, adică un avans de 48,6% într-un singur an.

În fața Aradului se află Ilfov, Timiș, Bihor, Dolj și Cluj. Dintre primele zece județe, doar Bihorul a înregistrat o creștere procentuală marginal mai mare, de 48,8%.

Sursa: ebihoreanul.ro

Cu această capacitate, Aradul se află pe locul al șaselea între cele 42 de unități administrative analizate, potrivit ultimului raport ANRE.

Sursa: anre.ro

Problema este stocarea energiei

Creșterea spectaculoasă a fotovoltaicelor din Arad este una dintre puținele vești bune dintr-un sistem energetic care trece în această vară printr-un episod dificil. Județul Arad a ajuns la 138,07 MW de putere fotovoltaică instalată și sunt peste 12.400 de prosumatori (12.424, mai exact).

Asta în condițiile în care, după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, producția curentului electric de către panourile fotovoltaice reprezintă sursa majoritară de energie în timpul zilei.

Sursa: monitorenergie.ro

Problema este că panourile produc energie atunci când este soare, nu neapărat atunci când România are cea mai mare nevoie de ea. Iar această diferență dintre momentul producției și momentul consumului a devenit una dintre marile vulnerabilități ale sistemului energetic românesc.

Datele urmărite în timp real de MonitorEnergie.ro (un website dezvoltat de o echipă tânără de web designeri din România) fac această diferență foarte ușor de observat.

În zilele cu soare puternic, producția fotovoltaică urcă rapid începând cu orele dimineții, atinge niveluri ridicate în jurul prânzului și scade apoi spre seară. În același timp, consumul nu urmează aceeași curbă.

Cu alte cuvinte, România poate avea foarte multă energie solară la ora la care nu are nevoie de toată această energie și prea puțină după ce soarele apune.

Aici intervine bateria.

Fără stocare, energia produsă la prânz trebuie consumată atunci, exportată sau preluată de sistem în măsura în care rețeaua și piața pot face acest lucru. Nu există posibilitatea ca energia să fie pur și simplu „pusă deoparte” pentru seară.

Sursa: monitorenergie.ro

România are 4.000 MW de fotovoltaice la prosumatori, dar stocarea rămâne în urmă

Cifrele oficiale arată foarte clar dimensiunea fenomenului. La sfârșitul lunii iunie 2026, în România erau 359.378 de prosumatori, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 4019 MW. Dintre aceștia, doar 127.084 aveau și sisteme de stocare. Dintre aceștia, 123.231 sunt persoane fizice și 3.853 persoane juridice, potrivit unui raport recent ANRE, din 13 august.

Asta înseamnă că aproximativ două treimi dintre prosumatori nu aveau baterii la acel moment.

Este una dintre contradicțiile dezvoltării accelerate a energiei fotovoltaice din România: am instalat rapid capacități de producție, dar capacitatea de a muta energia dintr-un interval orar în altul nu a crescut în același ritm.

Iar această problemă devine evidentă mai ales în zilele foarte însorite.

Premierul interimar Ilie Bolojan a descris recent situația într-un mod foarte direct: la prânz apare supraproducție, iar seara, când producția fotovoltaică scade, apare deficitul. În opinia sa, noile instalații fotovoltaice ar trebui să fie însoțite de capacități de stocare tocmai pentru a evita accentuarea dezechilibrelor din sistem.

Nu este vorba, așadar, despre faptul că energia solară este „rea” pentru sistem. Dimpotrivă. Problema este că România a construit foarte repede capacitate de producție, fără să construiască în același ritm și infrastructura necesară pentru a utiliza acea energie atunci când este nevoie.

MonitorEnergie arată problema în timp real

Aici, datele oferite de MonitorEnergie.ro sunt mai relevante decât o statistică anuală. Platforma permite urmărirea simultană a producției fotovoltaice, hidro, eoliene, a consumului și a schimburilor de energie. Privite pe parcursul unei zile însorite, curbele arată problema structurală: fotovoltaicul urcă puternic în jurul prânzului și coboară rapid după-amiaza, în timp ce sistemul trebuie să continue să alimenteze consumul și după dispariția soarelui.

Sursa: monitorenergie.ro

Această diferență este esențială.

Să presupunem că, la ora 13, România are producție solară foarte mare. Energia poate fi consumată instantaneu, poate fi exportată sau poate fi folosită pentru a încărca baterii.

Dacă însă nu există suficientă cerere, export sau stocare, nu există o soluție magică prin care energia să poată fi mutată la ora 20. Iar exact aici este una dintre explicațiile pentru care România poate ajunge în situația aparent paradoxală de a avea supraproducție de energie regenerabilă în anumite ore și necesar de import în alte ore ale aceleiași zile.

Este și motivul pentru care simpla creștere a numărului de panouri nu rezolvă problema energetică.

Aradul este partea bună a poveștii

În acest context, evoluția Aradului rămâne una remarcabilă. Într-un singur an, capacitatea fotovoltaică instalată la prosumatori a crescut cu 48,6%, de la 92,9 MW la 138,07 MW. Numărul prosumatorilor a crescut cu aproximativ 50%, până la 12.424.

•  Citește și: Peste 3000 de dosare, aprobate în județul Arad prin programul european pentru panouri fotovoltaice · Special Arad

Este o schimbare importantă pentru un județ aflat în vestul României, într-o regiune care se află printre cele mai dinamice din punctul de vedere al producției fotovoltaice distribuite. Dar tocmai această dezvoltare pune în fața sistemului o întrebare nouă:

Ce facem cu energia produsă de aceste panouri atunci când toată lumea produce în același timp?

Răspunsul nu poate fi doar consumul casnic. La scară națională, vorbim deja despre mii de megawați care pot produce simultan în orele însorite.

Bateria transformă un prosumator din producător de energie într-o resursă pentru sistem

•  Citește și: Bateriile prosumatorilor din România au ajuns să susțină aproape cât un reactor de la Cernavodă: circa 630 MW livrați aseară în rețeaua națională · Special Arad

Diferența dintre un sistem fotovoltaic fără baterie și unul cu baterie este esențială. Fără baterie, prosumatorul produce, consumă ceea ce poate consuma pe loc, iar surplusul este trimis în rețea. Cu baterie, o parte din surplusul de la prânz poate fi păstrată și utilizată seara. La nivelul întregului sistem, această diferență este uriașă.

Dacă sute de mii de prosumatori ar putea stoca o parte importantă din energia produsă la prânz, o cantitate din energia care astăzi creează presiune asupra rețelei ar putea deveni energie disponibilă câteva ore mai târziu.

În loc să avem:

soare → producție mare → surplus la prânz → deficit seara → import

am putea avea:

soare → producție mare → încărcarea bateriilor → descărcare seara → mai puține importuri.

De altfel, România importă mai mult curent decât exportă. Situația din ultimele șapte zile arată aşa, potrivit monitorenergie.ro:

Sursa: monitorenergie.ro

Exportul de energie din România a mers către vecinii din Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina și Bulgaria (în această ordine) în ultimele 30 de zile, în timp ce, tot în ultima lună, România a importat energie electrică din aceleași țări, în special din Bulgaria.

Sursa: monitorenergie.ro

România începe să recunoască problema: stocarea în baterii devine regulă pentru noii prosumatori

Faptul că Guvernul pregătește acum programe dedicate bateriilor este un semn că problema a devenit imposibil de ignorat. Ministerul Mediului pregătește un program de aproximativ 400 de milioane de lei destinat exclusiv bateriilor pentru persoanele fizice care au deja sisteme fotovoltaice, potrivit declarațiilor ministrei interimare Diana Buzoianu, citată de HotNews. Ideea programului este tocmai creșterea capacității de stocare în gospodăriile care produc deja energie solară.

În paralel, Guvernul discută reguli noi pentru prosumatorii care vor instala sisteme în viitor, astfel încât dezvoltarea fotovoltaicelor să fie însoțită de capacități de stocare, potrivit stirileprotv.ro.

Criza de la Cernavodă arată de ce stocarea nu mai poate fi amânată

Momentul în care această discuție are loc nu este întâmplător. România tocmai a trecut prin situația în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Asta a însemnat dispariția temporară a unei surse care asigură în mod normal aproximativ 20% din electricitatea țării.

În aceste condiții, sistemul trebuie să găsească energie din alte surse. Iar aici apare paradoxul: în orele cu soare puternic, România poate avea multă energie fotovoltaică, însă după apus trebuie să găsească alte surse sau să importe.

Tocmai de aceea, criza din această vară nu este doar o problemă despre Dunăre, hidrocentrale sau Cernavodă. Este și o demonstrație în timp real a faptului că energia produsă și energia disponibilă nu sunt același lucru.