Știri Arad. În replica dată comercianților și patronilor de restaurante care acuză Antifrauda că le închide activitățile pentru sume derizorii depistate în casele de marcat și că le ruinează afacerile, şeful Fiscului susţine că realitatea nu este chiar așa, iar controalele vor continua „şi mai abitir”. Cum s-a ajuns aici? Schimbarea legislației din această lună a sporit mult puterile DGAF, excesiv chiar, potrivit mediului de afaceri.

În ultimele zece zile, inspectorii Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) au băgat frica printre comercianţi şi patronii de restaurante. Descind intempestiv în timpul programului cu clienţii, verifică registrele, sumele din casele de marcat şi pe cele aflate asupra angajaţilor, decid pe loc confiscarea banilor, suspendarea activităţii, sigilarea unităţii și afişarea pe toate uşile de acces a anunţului „Activitate suspendată de Antifraudă ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Inclusiv în Arad, dacă te duci la o „banală” shaormerie, patronul fuge după tine să îți dea bonul… am pățit-o chiar noi.
Antifrauda a închis, în toată țara, în mai puţin de două săptămâni, activitatea a zeci de magazine, restaurante, case de schimb valutar pentru nereguli privind casele de marcat, conform prevderilor din ordinul 218/2015 care se aplică din martie. Pe 15 martie a fost demarată o campanie în toată țara.

Şeful Fiscului: „Lista cu cei controlaţi, întocmită la sesizările clienţilor”

„În primul rând, vreau să vă confirm intensificarea acestor controale care fac parte dintr-o amplă acțiune la nivel național ce vizează îmbunătățirea conformării voluntare și a disciplinei fiscale, anunțată anterior inclusiv de către mine. În al doilea rând, este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.

Citește și ATENȚIE comercianți! ANTIFRAUDA ÎNCHIDE tot ce nu emite bon fiscal! Vezi ce s-a întâmplat aseară în Arad!

În schimb, reprezentanţii comercianţilor spun că abordarea Antifraudei este mai mult decât discutabilă atât pe fond, cât şi ca formă. Pe fond, ei reclamă lipsa din legislaţie a unor criterii clare şi a unor praguri valorice. De exemplu, legislaţia lasă la latitudinea inspectorilor decizia de a sigila unitatea, indiferent dacă suma depistată, presupus sustrasă de la plata taxelor, este de 100 de lei sau de 10.000 lei. Un alt exemplu este intervalul în care poate fi închisă activitatea, între una și trei luni, fără nicio altă precizare privind gravitatea faptelor. În aceste condiţii, inspectorii aleg dacă suspendă activitatea o lună, două sau trei luni. În acest răstimp, mărfurile se deteriorează, angajaţii nu sunt plătiţi, iar riscul ca afacerea să dea faliment creşte cu fiecare zi.

„Nu consider că este normal ca un agent economic să-și plătească taxele și impozitele, în timp ce altul, din același sector de activitate și, adesea, chiar de pe aceeași stradă, să evite plata acestor impozite prin neînregistrarea veniturilor obținute. Existența unei concurențe reale și oneste stă la baza oricărei economii de piață funcționale. Nu cred că aplicarea legii poate fi considerată un abuz, și nici că trebuie să existe o limită de la care evaziunea fiscală este acceptată sau nu. Tratamentul egal în fața legii este un principiu de la care nu ne putem abate”, susţine şeful fiscului.

Dispare bacşişul…

Teoretic, bacşişul ar trebui înregistrat în casa de marcat ca serviciu prestat de unitate şi să se plătească TVA aferentă. Mai există posibilitatea ca el să fie declarat ca venit al angajatului, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Însă legislaţia românească nu este specifică în astfel de cazuri, iar practica este inexistentă. În acest context ceţos, o dezbatere între comercianţi şi reprezentanţii ANAF ar fi fost utilă, astfel încât cutuma bacșișului, încadrată drept faptă gravă, cu efecte pentru activitate, să fie inclusă, într-un fel sau altul, în legislaţie.

În concluzie, asaltul Antifraudei arată o nevoie în creştere de bani pentru buget, după cum consideră reprezentanţii mediului de afaceri. Președintele ANAF confirmă această opinie.
„Aceste controale, care au ca efect fiscalizarea activităților economice, se reflectă nemijlocit în creșterea gradului de conformare și vă pot spune că vor continua în același ritm, în paralel cu combaterea marilor rețele de evazioniști, unde avem, de asemenea, rezultate notabile.Relaxarea fiscală pentru toți nu poate coexista cu evaziunea unora”, spune Diaconu.

Legislația

Suspendarea/sigilarea activităţii este dispusă dacă nu sunt corect utilizate aparatele de marcat electronice fiscale, nu sunt emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, nu sunt emise bonuri cu valoare reală, nu sunt întocmite documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.

Firmele sancționate au dreptul să facă plângere în termen de 15 zile. Dar, conform noilor prevederi, plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an.

Ordinul 218/2015 este cel care a aprobat procedura de sigilare a unității odată cu suspendarea activităţii. Sigilarea se face la toate căile de acces pentru clienți și este însoțită de afişarea la loc vizibil a anunţului referitor la suspendarea activităţii.

În Arad

În municipiul Arad au fost verificate mai multe unități, în afara celei „sigilate” – AHMAD TEA . Dacă informațiile pe care le deținem sunt reale, nu au fost închis, dar au primit amenzi sociețățile deținute de soția fostului parlamentar Ovidiu Marian, Melania, dar și de cofetăria Libelula. Despre altele… urmează.