PNL și-a abandonat electoratul; a devenit o anexă a PSD. Mai zic pe la colțuri de cota unică sau antreprenoriat, de lupta cu inflația și pentru investiții. Mai fac planșe colorate cu câte o investiție; mai îmbracă tricouri galbene prin campanii; mai iese Rareș Bogdan cu “portavocea patriotică”. Dar sentimentul trădării e aproape generalizat; o pactizare totală cu sistemul politic slinos al justificării statului obez și clientelar; abandonarea totală a proiectului de de-PeSeDizare a României. În 2019 tema centrală a campaniei PNL a fost “votați PNL ca să scăpați de PSD”; literalmente, asta apărea pe afișele de campanie. Gheorghe Falcă trecea prin studiourile de televiziune cu lancea anti-pesedismului; lovea în stânga și în stânga. Aflat în criză majoră de lideri, practic PNL s-a afundat în impostură și epoleți, agățat de Brătieni, atârnând de “stabilitatea” și “interesul național” oferite cinic ca punctaj de comunicare de către PSD și președintele Iohannis.

AUR cu pulsiuni neo-ceaușiste, artificial-nostalgice, a ajuns să calce în picioare memoria negurii comuniste; au ajuns să pună pe lista de parlamentare un turnător la Securitate. Doar decibeli și umoare „anti-colonială”. Într-un moment critic, acela al luptei pentru constructul european în fața unei agresiuni explicite – în fapt un război hibrid pornit de Rusia lui Putin împotriva Europei – nu cred că au ratat vreun punct din lista propagandiștilor de la Moscova. În fapt, într-un moment în care interesul național al României este consolidarea răspunsului comun alături de partenerii strategici în fața agresiunii hibride a putinismului, ideologii AUR portretizează Occidentul ca marele inamic al României. Atunci când bunicii noștri îi așteptau pe americani, așteptau de fapt libertatea, prosperitatea și apartenența României la ceea ce înseamnă democrația liberală. Patriotismul acum nu înseamnă izolaționism economic, naționalizări, diatribe neo-legionare, xenofobie explicită. Nu am văzut oportunism politic mai explicit poate niciodată decât acel „Primiți-i pe toți, indiferent ce escroci sunt!” al lui George Simion.

PSD-ul este singura structură politică care nu dezamăgește. Face exact ceea ce știe de 30 de ani. Racolează traseiști, cumpără „știri”, numește lichele politice, transformă stuful în pășune din pix, crește taxe și impozite, introduce accize și “taxa pe boală”; îndatorare, împrumuturi peste măsură, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană – peste dublul mediei Uniunii în martie. Deficite macro-economice evidente, incapacitatea de a face vreo reformă consistentă și relația complicată cu realitatea a premierului Ciolacu amână plățile din PNRR pentru România. Crește pensiile și taie adânc prin inflație din puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili dintre noi, cei care încă mai cred că PSD reprezintă stângă autentică. Și totul, dar absolut totul cu acordul și susținerea activă a PNL.

Primari, consilieri, filiale întregi întorc armele trecând fără nicio jenă de la un partid la altul. Găselnița „femeii independente” – cap de istă la europarlamentare; ingineria socială cu candidatul providențial Cîrstoiu la capitală – fără nicio consistență socială sau politică, dependent de sistemul de vătafi și șefi; drenând fără jenă pacienți de la spitalul de stat la clinica privată pentru a-i încasa cu tarif de dom’ profesor.

Cred în proiectul USR și al Dreptei Unite. România are nevoie de igienă politică. Primării, instituții, Statul în ansamblu pare capturat. Pe 9 iunie vom fi mulți care ne vom scutura de dezamăgire și frustrare; nu, nu „toți sunt la fel”. Asta este dictonul înfrîngerii, al abandonării totale.

Da, e vremea trădărilor, a marilor fraude de încredere a intoxicărilor. E vremea alegerilor.