Informația ne-a venit pe căi informale, explicația fiind că Ion Cotoară a dus o viață discretă după 1989, mult mai discretă decât în cei cinci ani de dinainte, atunci când, sosit din Teleorman, a controlat cu mână de fier viața economică a județului.

Ion Cotoară s-a născut, în 1935, la Gârbova, județul Alba, ajungând la Brașov imediat după război, acolo unde și-a făcut studiile, începând de jos, așa cum îi șade bine unui adevărat activist de partid.

A început cu Școala Profesională de pe lângă Uzinele Tractorul, după care între 1952-54 a terminat vestita Universitate Muncitorească, ca între 1965-70 să-si completeze studiile la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic Brașov. Desigur nu putea lipsi nici Universitatea de partid „Ștefan Gheorghiu” pe care a terminat-o la fără frecvență.

În tot acest timp, până să ajungă activist de elită, a lucrat în meserie, mecanic de motoare de avion la Metrom Brașov, apoi șef de echipă si maistru la „Steagul Roșu”, uzina de camioane a României Populare.

În 1963 este anul în care trece în politică, după ce intrase în partid în 1957, devenind lector la Școala de Partid din Brașov. După doar un an devine secretar municipal de partid la Turnu Măgurele, vicepreședinte al Consiliului de control muncitoresc din Teleorman iar din 1975 si până în 1984 secretar pe Teleorman pe probleme economice.

Ajunge așadar, în conformitate cu regula introdusă de Ceaușescu de „rotire a cadrelor” secretar cu aceeași poziție în Arad, un județ mult mai dezvoltat dar și mult mai complicat decât Teleormanul.

Probabil ca o recompensă, tot în acel an devine membru supleant al CC al PCR, intrând astfel în elita exclusivistă a activiștilor, o promisiune pentru o viitoare carieră la cel mai înalt nivel.

I-a mers vestea foarte repede, fiind intransigent și dur atunci când venea vorba de realizarea planului economic, întâlnirile sale cu conducerile marilor întreprinderi din Arad, în frunte cu Uzina de Vagoane, devenind foarte repede elemente ale bârfelor locale, asta ca să nu spunem cu un termen care pe vremea aceea nu exista: adevărate legende urbane.

Spre deosebire de ceilalți secretari, în frunte cu timișoreanca Elena Pugna, prim-secretar județean în momentul Decembrie 1989 sau cu vestitul secretar moldovean cu propaganda, Floareș, Ion Cotoară, după marea schimbare a rămas la Arad cu familie cu tot, scufundându-se încet-încet într-o anonimitate din care nu a mai iesit până la moarte.

Cu toate acestea, spre onoarea sa, a rămas un comunist convins, considerând că socialismul a fost deturnat iar evenimentele din Decembrie 1989 au readus în țară rapacitatea inumană a capitalismului.

Cu toate acestea, din câte ne-am putut da seama de pe profilul său Facebook, unde avea șase prieteni, ultima postare fiind de la începutul anului 2015, urmărea cu interes PSD-ul, mai ales pe cel din timpul lui Năstase si Ponta.

Din informațiile primite, tot informal si neoficial prin fiica sa, Ion Cotoară va fi înmormântat la Brașov.