La 11 ani de la incendiul care a îndoliat România, Colectiv rămâne simbolul unei tragedii ale cărei consecințe sunt departe de a fi încheiate. În timp ce 65 de oameni și-au pierdut viața, ancheta privind tratamentul acordat răniților în spitale nu a identificat niciun suspect, iar cele trei centre pentru marii arși promise după dezastrul din 2015 nu sunt încă funcționale. Pentru supraviețuitori și familiile victimelor, timpul a trecut, dar întrebările au rămas.

Vineri, 30 octombrie, se împlinesc 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv din București. La mai bine de un deceniu de la tragedie, componenta medicală a anchetei continuă să bată pasul pe loc, în ciuda volumului uriaș de documente și a termenelor impuse de instanță.

Potrivit unei investigații publicate de Snoop, semnată de jurnalistul Răzvan Luțac și preluată de HotNews, dosarul privind modul în care au fost tratați răniții în spitale a ajuns la 544 de volume. Cu toate acestea, cercetările se desfășoară în continuare in rem, fără ca vreo persoană să fi dobândit calitatea de suspect.

Procurorii trebuie să stabilească dacă spitalele în care au ajuns victimele au respectat procedurile medicale, în ce măsură infecțiile nosocomiale au contribuit la decese sau au afectat sănătatea supraviețuitorilor și cum au fost organizate transferurile pacienților în străinătate.

Bilanțul incendiului a fost unul devastator. 27 de persoane au murit în noaptea tragediei, iar alte 37 și-au pierdut viața ulterior, după ce au fost internate în spitale. În 2017, un supraviețuitor care își pierduse iubita în incendiu s-a sinucis, fiind considerat cea de-a 65-a victimă.

În martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestațiile formulate de victime și de familiile acestora, stabilind ca ancheta să fie finalizată până la 17 septembrie 2026. Termenul a trecut însă fără ca cercetările să fie încheiate.

Pe 21 octombrie, Parchetul General le-a transmis victimelor că dosarul se află în continuare în lucru. Procurorii au solicitat inclusiv un supliment de expertiză, în condițiile în care ancheta a fost clasată de două ori și ulterior redeschisă. Între timp, doi dintre procurorii care au instrumentat cauza s-au pensionat.

Pentru cei care au supraviețuit incendiului, lipsa unui răspuns din partea autorităților reprezintă o nouă lovitură. Marvin Nicodemus, unul dintre răniții grav în Colectiv și afectat de infecțiile contractate în spital, cere explicații pentru întârzierea anchetei.

„Cer o explicație publică: De ce nu a fost respectat termenul? Cine este responsabil?”, a declarat acesta pentru Snoop.

Supraviețuitorul a depus o nouă contestație la Înalta Curte și o sesizare la Inspecția Judiciară. Totodată, pregătește demersurile necesare pentru a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește incendiul propriu-zis, justiția a pronunțat condamnări definitive în mai 2022. Au fost condamnați patronii clubului, angajați ai firmei de artificii și doi pompieri care verificaseră localul.

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat inițial la patru ani de închisoare, a fost achitat de Înalta Curte în 2023 și eliberat după aproximativ un an de detenție.

Dincolo de anchete și procese, una dintre cele mai importante promisiuni făcute după tragedie rămâne neîndeplinită. România nu are nici astăzi funcționale cele trei centre pentru marii arși, construite la Timișoara, Târgu Mureș și București.

Asociația victimelor Colectiv a transmis, printr-un mesaj citat vineri de News.ro, un avertisment care sintetizează situația sistemului medical românesc la 11 ani de la incendiu: „Aveți grijă de voi, nici anul ăsta nu avem spitale!”

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Sănătății pentru News.ro, centrele de la Timișoara și Târgu Mureș ar putea deveni operaționale la începutul anului 2027, după încheierea procedurilor de dotare și autorizare. Unitatea destinată copiilor, construită la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, ar urma să fie funcțională până la finalul anului viitor.

Până atunci, România continuă să trimită pacienți cu arsuri grave în spitale din străinătate. Datele obținute de News.ro de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că, între 2021 și 2025, 89 de pacienți români au beneficiat de tratament în unități medicale europene, prin formularul S2.

Costurile suportate de stat sunt, la rândul lor, considerabile. Pentru tratamentele pacienților cu arsuri efectuate în străinătate, în perioada noiembrie 2015 – mai 2025, România a plătit peste 11,5 milioane de euro. Alte sume de peste 1,5 milioane de euro erau încă neachitate, în timp ce mai mult de 360.000 de euro reprezentau cheltuieli contestate.

Nici situația din București nu oferă motive de optimism. Potrivit unui reportaj difuzat de TVR, după închiderea secției de la Spitalul Floreasca, Spitalul Bagdasar-Arseni a rămas singura unitate din Capitală care mai tratează pacienți cu arsuri grave. Capacitatea este însă limitată, existând doar trei paturi de terapie intensivă dedicate acestor cazuri.

Incendiul din Colectiv a izbucnit în seara de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert susținut de trupa rock Goodbye to Gravity. Artificiile utilizate în timpul spectacolului au aprins materialele inflamabile din interiorul clubului, iar flăcările s-au extins rapid, transformând concertul într-un coșmar.

Tragedia a declanșat proteste de amploare în București și în alte orașe din țară, oamenii ieșind în stradă pentru a denunța corupția și modul în care funcționau instituțiile statului. La câteva zile după incendiu, Guvernul condus de Victor Ponta a demisionat.

De atunci, la fiecare comemorare, familiile victimelor și supraviețuitorii au cerut ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere și ca sistemul medical să fie reformat, astfel încât o asemenea tragedie să nu se mai repete.

La împlinirea unui deceniu de la incendiu, în 2025, președintele Nicușor Dan atrăgea atenția că problema infecțiilor nosocomiale rămâne nerezolvată și că România nu dispune încă de centre pentru marii arși complet funcționale.

La 11 ani de la Colectiv, bilanțul nu se rezumă la cele 65 de vieți pierdute. În spatele cifrelor se află supraviețuitori care încă așteaptă răspunsuri, familii care caută dreptate și un sistem medical care nu a reușit să transforme promisiunile făcute după tragedie în realitate.

Citește și:

Arad Still Rocks: Athoris – adolescenții care au urcat direct pe scena mare a post-metalcore-ului românesc