DIICOT avertizează că proiectul de lege depus la Senat nu stabilește o limită clară între consumator și traficant, prevede amenzi prea mici și ar putea îngreuna anchetele privind traficul internațional de droguri. DIICOT susține că inițiativa are probleme de concepție și nu poate fi susținută nici în forma actuală, nici prin amendamente punctuale.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) critică dur propunerea legislativă B544/2026, care urmărește modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. În observațiile formulate la 19 octombrie 2026, instituția identifică o serie de riscuri juridice și operaționale și avertizează că noile reguli ar putea crea breșe de care să profite inclusiv persoanele implicate în distribuția de droguri.

Principalul reproș al procurorilor este că proiectul transformă în contravenții anumite fapte legate de consumul propriu, fără să stabilească praguri cantitative care să delimiteze clar consumatorul de traficant.

Fără praguri cantitative, aceeași faptă poate fi tratată diferit

Potrivit proiectului, cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu ar urma să fie sancționate contravențional. Amenda propusă este cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.

DIICOT atrage însă atenția că inițiativa nu definește suficient de clar noțiunea de „consum propriu” și nu stabilește o cantitate maximă care să beneficieze de acest regim.

În aceste condiții, susțin procurorii, încadrarea faptei ar depinde de posibilitatea autorităților de a demonstra că drogurile erau destinate comercializării. O cantitate mare ar putea ajunge să fie tratată drept contravenție dacă destinația de trafic nu poate fi probată.

Instituția consideră că această lipsă de criterii obiective ridică probleme de previzibilitate și de calitate a legii. În plus, DIICOT susține că statele invocate drept exemple de politici mai permisive folosesc, în numeroase cazuri, praguri cantitative sau păstrează caracterul penal al deținerii.

Poliția ar urma să decidă dacă este vorba despre consum sau trafic

O altă obiecție majoră vizează procedura prin care ar urma să fie stabilită natura faptei. În forma propusă, agenții specializați ar constata contravenția și ar aplica amenda, în timp ce dosarele penale ar ajunge la procurori numai dacă există indicii că fapta reprezintă o infracțiune. DIICOT avertizează că această schimbare ar transfera o decizie esențială — delimitarea dintre consumul propriu și trafic — într-o procedură administrativă, în care mijloacele de investigare sunt diferite de cele disponibile într-un dosar penal.

Procurorii invocă inclusiv riscul unor presiuni sau al unor acte de corupție, în condițiile în care aceeași cantitate de droguri ar putea atrage fie o amendă, fie o pedeapsă cu închisoarea, în funcție de încadrarea stabilită.

Amenzi de câteva sute de lei și riscul ca traficanții să nu mai poată fi urmăriți

DIICOT consideră că sancțiunile prevăzute de proiect ar putea avea un efect descurajator redus. Potrivit observațiilor, contravenienții ar putea achita, în termenul legal de 15 zile, jumătate din minimul amenzii. Astfel, suma efectiv plătită ar putea ajunge la 500 de lei pentru deținerea de droguri de risc și la 750 de lei pentru drogurile de mare risc.

În plus, procurorii atrag atenția că regimul contravențional permite, în anumite condiții, aplicarea unui avertisment. Proiectul nu ar prevedea nici consecințe specifice pentru repetarea faptelor, astfel încât o persoană depistată în mod repetat ar putea primi aceeași sancțiune de fiecare dată.

O problemă considerată și mai gravă privește posibilitatea ca o amendă contravențională rămasă definitivă să împiedice ulterior deschiderea unei anchete penale pentru trafic, dacă se descoperă că drogurile erau, de fapt, destinate vânzării.

DIICOT invocă principiul juridic „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi judecată sau sancționată de două ori pentru aceeași faptă, și susține că proiectul nu include mecanisme suficiente pentru situația în care apar ulterior probe noi privind traficul.

Importul și exportul de droguri, un punct sensibil al proiectului

Criticile DIICOT vizează și prevederile care ar transforma în contravenții introducerea sau scoaterea din țară, importul și exportul de droguri în scopul consumului propriu.

Procurorii susțin că această soluție ar putea intra în conflict cu obligațiile asumate de România prin convențiile internaționale privind stupefiantele. În interpretarea DIICOT, aceste convenții permit un tratament distinct pentru anumite fapte de deținere, cumpărare sau cultivare destinate consumului personal, dar nu extind aceeași excepție în mod automat la import și export.

Instituția avertizează și asupra consecințelor practice pentru investigațiile privind comenzile de droguri din străinătate, inclusiv prin intermediul coletelor. În lipsa unor praguri clare, destinatarul ar putea invoca destinația pentru consum propriu, ceea ce ar complica stabilirea caracterului infracțional al operațiunii și folosirea unor instrumente de anchetă precum livrarea supravegheată.

DIICOT: Producerea și cultivarea ar fi sancționate fără limite clare

Proiectul ar extinde regimul contravențional și asupra unor operațiuni precum producerea, fabricarea, extragerea, prepararea și transformarea drogurilor pentru consum propriu.

DIICOT consideră că lipsa unor limite cantitative este deosebit de problematică în acest caz. Potrivit instituției, formularea ar putea acoperi inclusiv culturi de Cannabis de mari dimensiuni sau activități de producție și extracție care implică riscuri de incendiu, explozie și intoxicare.

Procurorii subliniază că unele state care permit cultivarea pentru uz personal au stabilit limite explicite privind numărul de plante. În opinia DIICOT, proiectul românesc ar permite un regim mai permisiv decât cel aplicat în unele dintre statele prezentate drept modele de către inițiatori.

Observațiile vizează și deținerea de droguri în penitenciare, care ar putea deveni contravenție dacă este încadrată ca fiind destinată consumului propriu. DIICOT avertizează că o asemenea schimbare ar putea avea consecințe într-un mediu în care circulația drogurilor este asociată cu violența, îndatorarea și raporturile de dominație dintre deținuți.

„Modelul sănătății publice” nu ar garanta accesul la tratament

Inițiatorii proiectului invocă trecerea de la o abordare predominant penală la una centrată pe sănătatea publică. DIICOT contestă însă modul în care acest obiectiv este transpus în textul legislativ. Potrivit observațiilor, evaluarea consumatorilor adulți ar fi facultativă, iar includerea într-un program de asistență ar depinde de consimțământ. Refuzul sau abandonarea programului nu ar atrage consecințe specifice.

Procurorii mai critică faptul că decizia de trimitere la evaluare ar reveni personalului de poliție competent să aplice sancțiunea, nu unor structuri specializate din sistemul de sănătate, așa cum se întâmplă în modelul portughez invocat de inițiatori.

DIICOT susține că eliminarea răspunderii penale, fără un mecanism eficient de evaluare și îndrumare către tratament, riscă să nu rezolve problema consumului problematic. În document, instituția invocă experiențe anterioare în care persoane depistate în mod repetat nu au ajuns nici în evidențele persoanelor sancționate, nici în cele ale beneficiarilor de servicii terapeutice.

Degrevarea DIICOT ar putea să nu se producă

Unul dintre argumentele pentru modificarea legii este reducerea volumului de muncă al structurilor judiciare și redirecționarea resurselor către marile rețele de trafic.

DIICOT consideră că efectul ar putea fi contrar celui urmărit. Aplicarea contravențiilor ar reveni tot structurilor specializate antidrog ale Poliției Române, care participă și la anchetele privind traficul. În plus, ar fi necesare în continuare analize de laborator, iar instanțele ar trebui să soluționeze plângerile contravenționale și eventualele apeluri.

Instituția avertizează că termenul de prescripție contravențională de un an ar putea determina nesancționarea unor fapte, mai ales în condițiile în care efectuarea analizelor de laborator și parcurgerea procedurilor pot necesita perioade îndelungate.

DIICOT mai semnalează că proiectul ar urma să intre în vigoare înainte de actualizarea unor norme de aplicare, ceea ce ar putea crea dificultăți administrative.

Condamnările definitive și dosarele aflate în lucru, alte probleme semnalate

Observațiile DIICOT vizează și dispozițiile tranzitorii prin care noul regim ar urma să se aplice unor fapte comise anterior intrării în vigoare a legii.

Procurorii atrag atenția că aplicarea dezincriminării în cazul unor condamnări definitive pentru introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor ar putea ridica probleme de probă. În multe dintre aceste dosare, scopul consumului propriu nu a fost un element care trebuia stabilit pentru condamnare, astfel că instanțele ar putea să nu aibă la dispoziție datele necesare pentru a decide dacă persoana intră sub incidența noii legi.

Potrivit datelor citate de DIICOT din anexa expunerii de motive, în 2025 au fost pronunțate 113 condamnări definitive pentru infracțiunea prevăzută la art. 3 din Legea nr. 143/2000, dintre care 88 cu executare în detenție.

Documentul critică și modificarea procedurii de distrugere a drogurilor confiscate contravențional, considerând că înlocuirea judecătorului delegat cu un reprezentant al structurii de poliție implicate în procedură reduce garanțiile de control independent.

Concluzia DIICOT: Proiectul nu poate fi susținut

În concluzia observațiilor transmise la Senat, DIICOT afirmă că problemele proiectului nu sunt simple deficiențe de redactare, ci țin de concepția generală a reglementării.

Instituția consideră că inițiativa combină sancțiuni administrative reduse cu absența unor praguri cantitative, transferă decizii importante către procedura contravențională și nu stabilește o legătură suficientă între sancționare și tratamentul consumatorilor.

În opinia procurorilor, exemplele internaționale invocate de inițiatori nu justifică o asemenea combinație de măsuri, deoarece sistemele considerate mai permisive folosesc, în general, criterii cantitative, proceduri de control sau mecanisme de asistență și tratament.

Poziția DIICOT este explicită: propunerea legislativă B544/2026 nu poate fi susținută nici în forma inițiatorilor, nici prin amendamente punctuale.

Citește și: Porți deschise la Tribunalul și Judecătoria Arad. Cetățenii pot descoperi cum funcționează justiția