Mii de români au încercat să fugă de regimul comunist. Unii au reușit, alții au fost prinși și au suportat consecințele încercării lor de evadare din infernul românesc de dinainte de 1989. Printre cei care au încercat să treacă granița s-au numărat și mulți membri de partid.

Aradul se regăsește printre județele cu cei mai mulți cetățeni care au încercat să treacă fraudulos granițele, cu speranța de a părăsi definitiv România și de a se stabili în Occident.

Citeşte şi: Cât de mare era Securitatea în România comunistă. La Arad, 154 de cadre supravegheau județul în anul 1988

Aradul, vestul țării și fuga de regimul comunist

Datele au fost făcute publice de curând de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). În postarea intitulată „Exodul tăcut. Partea II: Emigrarea în Republica Populară Ungară (perioada 1987–1989)”, instituția prezintă date despre fenomenul migrației spre Ungaria în ultimii ani ai perioadei comuniste, județul nostru regăsindu-se printre primele județe în ceea ce privește tentativele reușite sau nereușite de evadare din România, cererile de plecare definitive, extrădările sau plecările în excursii din care arădenii nu s-au mai întors.

Peste 1.500 de arădeni au fost prinși, potrivit datelor CNSAS, când încercau să treacă fraudulos granița spre Ungaria, aproap 2.ooo au primit dreptul de a pleca din România comunistă în aceeași perioadă, aproape 1.000 au trecut în mod fraudulos graniţa, peste 350 au fost predați de autorităţile ungare statului român, după ce au evadat din țară, iar peste 200 (mai exact 219) au rămas ilegal în Ungaria după ce au părăsit țara prin intermediul unor excursii. Datele sunt desprinse din statisticile din România comunistă din perioada 1987, 1988 și 1989, mai exact până la 1 august 1989.

„Geografic, exodul a fost concentrat masiv în județele din vestul țării și în marile centre urbane din Transilvania. Județul Bihor a reprezentat epicentrul absolut al acestei crize, înregistrând cele mai mari cifre din țară: 1.868 de treceri frauduloase, 3.284 de persoane prinse la graniță și 1.984 de turiști rămași ilegal.

Acesta a fost urmat îndeaproape de Cluj, care a fost principalul pol pentru cererile oficiale aprobate (1.932), precum și de Satu Mare (1.984 de persoane prinse) și Arad (1.557 de persoane prinse). În contrast puternic, județe din sudul și estul țării, cum ar fi Botoșani, Buzău, Ialomița sau Teleorman, apar în notele Securității cu activitate zero sau cu valori sub 20 de persoane pe întreg intervalul de aproape trei ani”, se arată în postarea instituției.

Statisticile regimului comunist și județul Arad

În tabelele puse la dispoziție acum de CNSAS, Aradul ocupă locul al 7-lea în stiatistica comunistă privind persoanele care au solicitat autorităților române plecarea definitivă în Ungaria, în anii 1987, 1988 și de la 1 ianuarie 1898 până la 1 august 1989. Pe primele locuri se situează Cluj, Bihor, Mureș Harghita, Satu-Mare și Covasna, unde exista și atunci un număr mare de cetățeni de etnie maghiară.  Vezi tabelul mai jos:

În statistica privind persoanele care au trecut în mod fraudulos graniţa cu Ungaria, în aceeaşi perioadă menţionată mai sus, Aradul ocupă locul al doilea, după județul Bihor, cu 955 de treceri frauduloase. Bihorul îşi trecea în dreptul său 1.868 de treceri. Vezi tabelul mai jos:

Tot locul al doilea îl ocupă judeţul nostru şi în statistica comunistă care priveşte persoanele care au încercat să treacă graniţa şi care au fost predate de autorirăţile maghiare celor române,  conform convenţiei încheiate între cele două state. Vezi mai jos situaţia:

Cu 1.557 de arădeni prinşi încercând să treacă graniţa în Ungaria în perioada 1987, 1988 şi până în august 1989, județul Arad ocupă locul al treilea, după Bihor, cu 3.284 de persoane prinse la frontieră, și Satu-Mare, cu 1.984  de cetățeni prinși. Mai jos e prezentată această situație:

În tabelul care face referire la cetățenii români care nu s-au mai întors acasă, ci au rămas în Ungaria după ce viza pentru excursiile lor a expirat, Aradul ocupă poziția a 9-a, cu 219 persoane.

Fenomenul migrației din România comunistă

CNSAS descrie fenomenul migrației din România spre Ungaria, din perioada cuprinsă între începutul anului 1987 și 1 septembrie 1989, ca reprezentând „o radiografie a crizei sociale și economice profunde de la sfârșitul regimului comunist. Documentele statistice de arhivă dezvăluie o mișcare de masă ce a implicat zeci de mii de cetățeni care au încercat să treacă granița de vest. Aceștia au apelat fie la căi oficiale, fie la metode ilegale extrem de riscante, cum ar fi trecerea frauduloasă a frontierei sau refuzul de a se mai întoarce din călătorii turistice”.

Trecerile frauduloase au cunoscut o transformare radicală de la un an la altul, pe măsură ce viața din România comunistă devenea tot mai grea. „Dacă în anul 1987 acțiunile de trecere ilegală erau relativ izolate (doar 219 treceri frauduloase reușite și 594 de persoane prinse la frontieră), anul 1988 a marcat vârful exodului prin intermediul excursiilor. În acel an, un număr record de 6.562 de persoane au ales să rămână ilegal în Ungaria la expirarea vizelor turistice sau de tranzit. Începând cu ianuarie 1989, pe fondul înăspririi drastice a condițiilor de acordare a pașapoartelor de către regimul de la București, strategia fugarilor s-a mutat complet pe «fâșie» (n. n.: fâșia de protecție a frontierei de stat). În primele opt luni ale anului 1989, presiunea pe frontiera de vest a devenit uriașă: 5.406 persoane au fost prinse de grăniceri în tentativă de trecere, în timp ce alte 1.700 au reușit să treacă fraudulos”.

Maghiarii alegeau excursiile oficiale, românii — fâșia verde

Tot în postare este menționată componenta etnică a migrației: „Cetățenii de etnie maghiară au deținut majoritatea absolută în cazul căilor oficiale și al excursiilor. Din totalul general de 7.661 de cereri de plecare definitivă aprobate, 7.367 erau persoane de etnie maghiară, 257 români, 23 germani și 14 de alte naționalități. De asemenea, din cele 8.268 de persoane rămase ilegal din excursii, 7.063 erau maghiari și 1.062 români.

În schimb, componenta de etnie română a devenit extrem de pronunțată în rândul celor care au riscat totul pe trecerea clandestină a frontierei. Din cele 11.607 persoane prinse în tentativă de trecere, 4.157 erau români și 6.897 maghiari. Mai mult, românii au fost majoritari în rândul celor 2.104 persoane predate ulterior de autoritățile ungare în baza convențiilor de frontieră (1.057 români față de 869 maghiari)”.

Tinerii alegeau fuga peste graniță

Nucleul dur al migrației clandestine a fost format din populația tânără și aptă de muncă. „În cazul trecerilor frauduloase reușite, segmentul cel mai mobil a fost cel de 19–30 de ani (2.457 de persoane), urmat de categoria 31–40 de ani (1.015 persoane), în timp ce persoanele de peste 50 de ani au însumat doar 63 de cazuri”, indică CNSAS în analiza sa.

Din punctul de vedere al genului, bărbații au dominat categoric tentativele de trecere ilegală. În rândul persoanelor prinse la frontieră, raportul a fost de 9.145 de bărbați la 2.462 de femei. În cazul rămânerilor ilegale din excursii, metodă care a permis fuga întregii familii, raportul pe sexe a fost mult mai echilibrat: 4.463 de bărbați și 3.805 femei. Au fost înregistrați și 931 de copii sub 14 ani, precum și 272 de tineri cu vârste între 15 și 18 ani.

Clasa muncitoare, mândria regimului comunist, visa la Occident

Cine a ales să fugă din România comunistă în anii în care regimul a devenit tot mai dur?

„Din perspectiva ocupațiilor și a meseriilor, marea majoritate a celor care au recurs la aceste gesturi disperate proveneau din rândul clasei muncitorești. În cadrul celor prinși în tentativă de trecere a frontierei, muncitorii calificați au reprezentat cea mai mare pondere, cu 5.450 de persoane, urmați de 1.149 de elevi, 2.382 de muncitori necalificați, 449 de agricultori (incluzând țărani) și 158 de persoane casnice”.

„Intelectualii și specialiștii cu studii superioare apar în statistici în număr mult mai restrâns, dar prezența lor este constantă în toate tabelele”, indică însă CNSAS.

Instituția oferă ca exemplu faptul că „în rândul celor rămași ilegal în Ungaria din excursii sunt înregistrați 177 de ingineri (dintre care 8 mecanici, 38 electroniști și 38 agronomi), 49 de economiști și juriști, 132 de medici și farmaciști, precum și 136 de profesori”.

Comuniștii care au trădat partidul

Au încercat să fugă peste graniță nu doar muncitorii și intelectualii, ci și cei care au îmbrățișat, dintr-un motiv sau altul, regimul comunist din România și au devenit membri de partid. Numărul lor indică și cât de mare era nemulțumirea în rândul populației.

În postarea instituției de pe rețeaua de socializare Facebook se arată că „un detaliu izbitor al documentelor este impactul fenomenului asupra structurilor politice ale regimului. Nemulțumirea față de regimul comunist de la București a afectat și persoanele integrate în organizațiile oficiale: 1.338 de membri ai Partidului Comunist Român (P.C.R.) și 2.540 de membri ai Uniunii Tineretului Comunist (U.T.C.) au ales să «trădeze» încrederea autorităților și să rămână ilegal în Ungaria în timpul excursiilor, depășind cu mult numărul celor fără afiliere politică din acea categorie”.

CNSAS indică faptul că datele de mai sus „surprind ultimele zbateri ale unui regim care încerca să controleze prin cifre stricte o populație care își căuta salvarea dincolo de granițe, folosind orice breșă legală, profesională sau geografică pe care o putea găsi” (A.C.N.S.A.S., Cab. I.V., vol. 48 — fond MApN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48).

Citeşte şi:

Administrația Prezidențială: CNSAS avea competența să-l verifice pe Lucian Pahonțu