Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că își va depune demisia din funcție duminică, 27 septembrie. Anunțul a fost făcut joi seară, la New York, unde șeful statului sârb participa la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Vučić a precizat că va explica motivele deciziei în momentul în care își va depune oficial demisia.

„Duminică seară îmi voi depune demisia, așa că vă voi anunța, cred că va fi în jurul orei opt seara. Vă voi informa, vă voi invita pe toți, veți auzi și explicația mea și toate celelalte”, a declarat Aleksandar Vučić, citat de Srpske Novine.

Demisia președintelui survine după dizolvarea Parlamentului Serbiei. La 7 septembrie, Guvernul condus de Đuro Macut i-a solicitat lui Vučić să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri parlamentare anticipate.

Executivul și-a justificat solicitarea prin tensiunile politice și sociale din țară, precum și prin cererile privind organizarea unui nou scrutin. Două zile mai târziu, Aleksandar Vučić a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data alegerilor pentru 25 octombrie.

Potrivit Constituției Serbiei, mandatul președintelui încetează în momentul în care acesta își depune demisia. Până la alegerea unui nou șef al statului, atribuțiile prezidențiale sunt exercitate temporar de președintele Adunării Naționale. Alegerile prezidențiale trebuie organizate în termen de 60 de zile de la încetarea mandatului.

În prezent, funcția de președinte al Adunării Naționale este ocupată de Ana Brnabić, care ar urma să asigure interimatul funcției prezidențiale după plecarea lui Aleksandar Vučić.

La 25 octombrie sunt programate alegerile parlamentare anticipate. Scrutinul prezidențial va fi convocat ulterior, după vacantarea funcției ocupate în prezent de Vučić.

Între timp, Guvernul își exercită atribuțiile în regim interimar, ca urmare a dizolvării Parlamentului.

Decizia privind organizarea alegerilor anticipate vine după o perioadă îndelungată marcată de proteste și confruntări politice în Serbia. Guvernul a prezentat scrutinul anticipat drept o modalitate de reducere a tensiunilor și de reluare a procesului politic în baza unui nou mandat electoral. Executivul a invocat, de asemenea, recomandările OSCE/ODIHR privind îmbunătățirea condițiilor electorale.

Citește și: România, invocată de ambasadoarea SUA în Grecia într-o controversă privind schimbarea guvernelor