Șase școli din municipiul Arad au fost incluse în procesul de modernizare prin proiecte ale Primăriei cu finanțare prin PNRR, iar potrivit autorităților locale niciuna nu a pierdut banii europeni. Dacă pentru cinci dintre ele șantierul a ajuns în cele din urmă la final înainte de termenul-limită, pentru Campusul Preuniversitar Tehnologic municipalitatea a apelat la un „artificiu” să evite problemele finanțării.

Într-o conferință de presă susținută astăzi în Sala Ferdinand a Primăriei, primarul Călin Bibarț și viceprimarul Lazăr Faur au prezentat bilanțul tuturor proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) implementate de Municipiul Arad. Edilii au declarat că toate cele 14 proiecte din portofoliu au ieșit din zona de risc. Cel mai mare proiect a fost retehnologizarea CET Hidrocarburi, urmat ca importanță de modernizarea celor șase școli. Pe listă s-au mai aflat reabilitarea termică a 8 blocuri, achiziția a peste 200 de insule ecologice, a 4 centre de aport voluntar pentru deșeuri voluminoase, achiziția de tramvaie, de autobuze și digitalizarea parcărilor și a sălilor de clasă.

Cele șase școli care au fost supuse modernizării sunt următoarele:

Școala Gimnazială Caius Iacob (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 S.R.L., valoarea lucrărilor: 11.700.000 lei), Colegiul Național Vasile Goldiș (constructor: Tehnodomus SRL  valoarea lucrărilor: 17.838.330,09 lei), Liceul Teoretic Adam Müller Guttenbrunn (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 SRL, valoarea lucrărilor: 14.836.051,14 lei), Liceul Național de Informatică Arad – corp str. Udrea (constructor: NEDAV CONSTAR 2012 SRL; valoarea lucrărilor: 12.562.750,71 lei), Colegiul de Arte Sabin Drăgoi Arad* (constructor: Clever Solutions Point SRL; valoarea lucrărilor: 25.952.537,38 lei) și Campusul Preuniversitar Tehnologic (constructor: Tehnodomus SRL; valoarea lucrărilor: 29.792.807,94 lei).

Colegiul de Arte, finalizat pe o altă axă de finanțare

Ultimele două instituții menționate se află în situații speciale. În cazul Colegiului de Arte, primarul Călin Bibarț a explicat că, deși proiectul a fost câștigat inițial pe PNRR, valoarea maximă acoperită prin această axă ar fi fost de doar 15 milioane de lei, o sumă insuficientă pentru toate lucrările necesare. Din acest motiv, proiectul a fost mutat pe Programul Regional Vest, unde a beneficiat de o finanțare mai mare, de aproximativ 25 de milioane de lei.

Artificiul celor două tipuri de lucrări la Campusul Preuniversitar

În ceea ce privește Campusul Preuniversitar Tehnologic la Liceul Tehnologic de Științe Aplicate Arad , el a rămas un proiect finanțat prin PNRR, însă dacă Primăria nu ar fi apelat la o strategie de etapizare, ar fi fost în situația în care ar fi pierdut banii europeni, întrucât gradul total de realizare a ajuns în această vară abia la 60%. Cu toate acestea, s-a găsit opțiunea de a împărți lucrările în două categorii: esențiale și neesențiale. Viceprimarul Lazăr Faur a explicat că prin această etapizare, a rezultat finalizarea lucrărilor esențiale, iar cele rămase au astfel un termen-limită prelungit în condițiile PNRR, de încă 120 de zile. Șantierul ar avea astfel timp să ajungă la final, iar cheltuielile să fie acoperite și în acest caz din fonduri europene.

„Am avut posibilitatea să facem recepția la lucrările esențiale, iar lucrările neesențiale încă se fac. E undeva în total la 80%. A fost posibilitatea să se facă recepția parțială și să se prelungească contractul cu 120 de zile, asta însemnând cam până la sfârșitul anului”, a explicat Lazăr Faur.

Proiecte identice, dar nu chiar

Deși cele șase școli incluse în programele de eficiență energetică finanțate prin PNRR păreau să urmeze proiecte identice la prima vedere, părinții și cadrele didactice au observat că la anumite aspecte noile dotări au diferit, mai ales în ceea ce privește asigurarea circulației aerului în sălile de clasă. În timp ce unele unități de învățământ au beneficiat prin finanțare inclusiv de montarea unor recuperatoare de căldură (sisteme destinate reîmprospătării aerului și eliminării umidității fără pierderi termice), la altele s-a optat doar pentru aparate de aer condiționat, iar în anumite cazuri s-a mers pe o variantă mixtă, combinând ambele dotări. Primăria susține însă că nu a fost o opțiune a constructorilor, ci încă din faza de proiectare, diferențele fiind stabilite în funcție de particularitățile arhitecturale ale fiecărei clădiri în parte.

Viceprimarul Lazăr Faur a clarificat că alegerea echipamentelor nu a fost una arbitrară, ci a depins direct de specificațiile unice ale fiecărui imobil: „A fost o situație din proiectare, la unele școli s-au prevăzut astfel de sisteme recuperatoare, la altele doar sisteme de climatizare, iar la altele și sisteme de climatizare și recuperatoare. Nu pot să vă răspund din punct de vedere tehnic de ce s-a optat pentru soluții diferite, dar diferea la fiecare școală structura sălilor de clasă, numărul de etaje, dar noi am respectat proiectul tehnic”, a explicat acesta.

Calitatea lucrărilor: „Se putea mai bine”

Întrebați fiind dacă se arată mulțumiți de rezultatul reabilitărilor energetice efectuate asupra unităților de învățământ, primarul și viceprimarul au răspuns evaziv. Lazăr Faur a afirmat că, din moment ce sunt recepționate, rezultă că membrii comisiei de recepție au considerat lucrările ca fiind conforme, menționând că finanțarea PNRR a acoperit lucrările principale de reabilitare a școlilor (acoperiș, geamuri, izolarea pereților exteriori, înlocuirea instalațiilor de încălzire, electrice și sanitare, în timp ce finisajele și alte lucrări suplimentare au fost suportate din bugetul local și vor continua, după caz.

„Personal, am fost la toate aceste șantiere de zeci de ori și cred că constructorii au încercat să mențină un nivel al calității lucrărilor foarte bun”, a spus Lazăr Faur.

Pe de altă parte, Călin Bibarț a răspuns printr-o comparație cu modul în care arătau școlile anterior acestor lucrări de modernizare: „Se putea mai bine, dar față de cum a fost e mult, mult mai bine. Înainte, la unele școli ploua în sălile de clasă de la etajele superioare…”, a spus primarul.

Citește și: Senzorii de parcare din centrul Aradului, instalați din 2024, dar încă nefuncționali · Special Arad