Președintele Nicușor Dan a primit vineri, la Palatul Cotroceni, ambasadorii a 17 state, în cadrul ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare, informează Prima News.

Întâlnirile au acoperit teme variate de politică externă, de la securitatea regională la cooperare economică, în cadrul discuțiilor cu Serbia fiind aduse în atenție două proiecte strategice pentru vestul României: gazoductul Petrovaselo-Comloșu Mare-Mokrin (numit colocvial în presa națională și în declarații oficiale „Arad-Mokrin”), precum și autostrada Timișoara-Belgrad.

Gazoductul Petrovaselo – Comloșu Mare – Mokrin, printre prioritățile bilaterale

În dialogul cu ambasadorul Serbiei, Dragan Simeunović, au fost evidențiate proiectele de conectivitate considerate esențiale pentru relațiile dintre cele două țări: autostrada Timișoara–Belgrad și gazoductul numit „Arad–Mokrin” (proiect cu denumirea tehnică oficială Petrovaselo–Comloșu Mare–Mokrin).

Ambele investiții sunt privite ca elemente-cheie pentru dezvoltarea economică regională și pentru consolidarea legăturilor transfrontaliere.

În declarațiile publice, proiectul gazoductului apare adesea sub denumirea simplificată „Arad–Mokrin”, deși traseul tehnic nu trece prin municipiul Arad. Denumirea corectă, folosită în documentele Transgaz și în acordurile guvernamentale, este interconectorul Petrovaselo–Comloșu Mare–Mokrin, o conductă bidirecțională care leagă nodul Petrovaselo (pe coridorul BRUA, în județul Timiș) de stația sârbă de la Mokrin.

Eticheta „Arad–Mokrin” este, de fapt, o scurtătură de comunicare oficială:

În 2017, se avea în vedere construirea unei conducte de interconectare cu țara vecină în lungime de 80 de kilometri, pe direcția Arad – Mokrin, al cărei cost era estimat atunci la 43 milioane euro, potrivit Ziua de Vest. Ideea de interconectare gazieră România-Serbia este mai veche, fiind discutată, de exemplu, în 2011 de oficialitățile din cele două state, în cadrul unei vizite la Belgrad a președintelui de atunci al României, Traian Băsescu.

Deși noile planuri indică relația Petrovaselo – Comloșu Mare (localități din județul Timiș) – Mokrin (localitate din Serbia), denumirea veche a rămas în formulările neoficiale, ba chiar în cele oficiale.

La întâlnirea de la Cotroceni din 4 septembrie 2026, tocmai președintele Nicușor Dan a folosit sintagma „gazoductul Arad–Mokrin” când a enumerat proiectele majore cu Serbia.

De altfel, în ultimul raport semestrial al Transgaz este menționat inclusiv interconectorul existent Arad–Szeged (România–Ungaria), ca punct de interconectare transfrontalieră Szeged (HU) – Arad (RO) – Csanádpalota (HU), distinct însă de proiectul nou cu Serbia, chiar dacă ambele se înscriu în același coridor gazos de vest al României.

👉 Documentul oficial Transgaz privind interconectarea gazieră cu Serbia (raport semestrial 2026)

Proiectul, prevăzut printr-un Memorandum de înțelegere România–Serbia semnat în august 2024, are pe teritoriul românesc o lungime de circa 85,56 km (graniță–Comloșu Mare), cu o stație de contorizare la frontieră, și o capacitate țintită de 1,6–2,5 bcm/an. Transgaz a indicat că, dacă procedurile merg conform planului, investiția ar putea fi finalizată până în 2028, iar toate localitățile de pe traseu urmează să fie racordate la rețeaua de gaze.

Securitatea Mării Negre și războiul din Ucraina

În discuțiile președintelui Nicușor Dan cu ambasadorul Danemarcei, Stig Paolo Piras, accentul a fost pus pe situația de securitate din zona Mării Negre și pe impactul războiului din Ucraina asupra stabilității regionale.

A fost reconfirmată viziunea comună privind apărarea Flancului Estic și gestionarea principalelor riscuri la adresa NATO.

Extinderea Uniunii Europene și sprijin pentru Republica Moldova

Procesul de extindere a Uniunii Europene a fost un alt subiect important, România și Danemarca reiterând sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, considerat crucial pentru stabilitatea regiunii.

Cooperare strategică cu state partenere

Cu ambasadorii Coreei de Sud și Canadei, discuțiile au vizat domenii strategice precum industria de apărare, energia nucleară, infrastructura și securitatea, zone în care România caută parteneriate extinse. Președintele a abordat și dezvoltarea relațiilor economice cu state din Asia, Orientul Mijlociu, America Latină și Africa, vizând extinderea cooperării comerciale și investiționale.

Nicușor Dan a transmis că România va sprijini noii ambasadori în îndeplinirea mandatelor lor, subliniind importanța cooperării în energie, agricultură, educație, tehnologie și securitate cibernetică.