Cosmin Ghiță a demisionat în această săptămână din funcția de director general al Nuclearelectrica, după aproape nouă ani la conducerea companiei de stat. Ministerul Energiei susține că plecarea acestuia este legată de o „nouă oportunitate profesională” și dă asigurări că activitatea companiei și a centralei nucleare de la Cernavodă continuă în condiții normale, potrivit Economedia.

Demisia survine însă într-un moment sensibil pentru Nuclearelectrica, după criticile și neregulile semnalate în proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, relatează Economedia, și în contextul unor negocieri pentru achiziția a 300 de tone de uraniu din Niger., potrivit Türkiye Today.

Demisie după nouă ani la conducerea companiei

Nuclearelectrica a informat investitorii de la Bursa de Valori București că Ghiță a solicitat încetarea contractului de mandat. Acesta conducea compania din septembrie 2017, iar actualul mandat urma să expire în februarie 2027. Data efectivă a plecării urmează să fie stabilită, inclusiv în funcție de perioada de preaviz, scrie Ziarul Financiar.

Ministerul Energiei, acționarul majoritar al companiei, a precizat că demisia este un act unilateral de voință, pe care îl respectă. Potrivit instituției, decizia lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale, iar după încheierea perioadei de preaviz va trebui organizată procedura pentru desemnarea unui nou director general.

Plecarea are loc la câteva săptămâni după ce Corpul de Control al prim-ministrului a identificat probleme în modul în care Nuclearelectrica a gestionat dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici NuScale de la Doicești. Proiectul, în care este implicată și compania privată Nova Power and Gas, este estimat la aproape 7 miliarde de euro, scrie HotNews.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Nuclearelectrica a fost expusă unor riscuri financiare în cadrul proiectului și a cheltuit sute de milioane de euro pentru studii și pentru achiziția terenului de la Doicești. Premierul Ilie Bolojan a criticat anterior investiția, afirmând că societatea a cheltuit aproximativ 240 de milioane de dolari pentru proiectul SMR, într-un moment în care statul trebuie să prioritizeze investițiile în capacități nucleare cu rezultate concrete pe termen mediu și lung.

Proiecte de miliarde și bilanțul unui mandat îndelungat

La plecare, Cosmin Ghiță lasă în urmă un bilanț cu proiecte strategice majore, dar și cu o serie de dosare controversate. În timpul mandatului său, Nuclearelectrica a continuat proiectele de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă, a avansat pregătirile pentru construcția Unităților 3 și 4 și a devenit unul dintre principalii actori europeni interesați de dezvoltarea tehnologiei reactoarelor modulare mici.

Totodată, compania se află în mijlocul unor negocieri sensibile privind securitatea aprovizionării cu combustibil nuclear. Business Insider Africa a relatat că Nuclearelectrica și subsidiara sa, Feldioara, au manifestat interes pentru achiziția a 300 de tone de concentrat de uraniu, cunoscut sub denumirea de „yellowcake”, dintr-un stoc de peste 1.000 de tone aflat în capitala Nigerului, Niamey.

Negocieri pentru uraniu, într-un context geopolitic tensionat

Potrivit documentelor citate de publicațiile internaționale, Cosmin Ghiță ar fi transmis, în aprilie, o expresie de interes pentru cumpărarea uraniului, iar ulterior o delegație românească a discutat la Niamey cu autoritățile din Niger și cu compania de stat Sopamin. Tranzacția ar putea avea o valoare estimată la aproximativ 40 de milioane de dolari, însă Nuclearelectrica a negat că un acord final ar fi fost deja semnat, scrie Türkiye Today și Business Insider Africa.

Posibila achiziție este însă complicată de disputa dintre autoritățile din Niger și compania franceză Orano asupra uraniului provenit de la mina Somaïr. Orano susține că are drepturi legale asupra unei părți din material și a avertizat că își rezervă posibilitatea de a iniția acțiuni juridice împotriva oricăror terți care ar cumpăra uraniul cu încălcarea acestor drepturi. În plus, transportul celor 300 de tone către România ridică probleme logistice și geopolitice.

În acest context, demisia lui Cosmin Ghiță vine într-o perioadă de tranziție și de presiune pentru una dintre cele mai importante companii energetice ale statului. Noul management va trebui să asigure continuitatea producției la Cernavodă, să gestioneze proiectele de investiții de miliarde de euro și să clarifice dosarele controversate, de la proiectul SMR de la Doicești până la negocierile pentru diversificarea surselor de uraniu.

Ministerul Energiei a dat asigurări că activitatea Nuclearelectrica și a CNE Cernavodă continuă în condiții normale și că stabilitatea operațională a companiei va fi menținută. Rămâne însă de văzut dacă plecarea lui Ghiță marchează doar finalul unui mandat îndelungat sau începutul unei schimbări mai profunde în strategia nucleară a României.