Negocierile pentru noua Lege a salarizării unitare au ajuns oficial în impas, după cum anunță ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o declarație publică fermă. El afirmă că, în ciuda eforturilor Guvernului, ale Ministerului Muncii și ale medierii asigurate de Administrația Prezidențială, consensul politic și social nu a putut fi obținut, potrivit Agerpres.

Pîslaru acuză direct PSD pentru eșec, amintind că partidul a condus Ministerul Muncii timp de patru ani și jumătate, fără să propună un proiect coerent sau să organizeze consultări reale cu sindicatele.

El susține că promisiunile făcute în trecut au fost nerealiste, iar efectele se văd acum în blocajul reformei.

Ministrul explică faptul că, odată preluat mandatul, a pus pe masa partidelor un proiect tehnic, construit în limitele bugetare și în acord cu angajamentele României privind disciplina fiscală. Proiectul încerca să corecteze inechitățile generate de Legea 153/2017, implementată doar în proporție de 60% și fragmentată ulterior de multiple legi speciale, care au transformat sistemul într-o competiție a influenței politice.

Pe parcursul negocierilor, Pîslaru și echipa sa au lucrat cu Banca Mondială, Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană pentru a identifica un buget realist. De la varianta inițială de 8 miliarde lei, s-a ajuns la un plafon maxim de 12,1 miliarde lei, însă solicitările sindicale depășeau 27 de miliarde lei, mult peste posibilitățile statului.

Evaluarea Moody’s din 7 august a schimbat radical perspectiva, obligând ministerul să reducă bugetul spre 10 miliarde lei. În această formulă, educația ar fi primit 3,3 miliarde lei, iar sănătatea 2,9 miliarde lei — aproape jumătate din totalul legii.

În ciuda acestor ajustări, reacțiile sindicatelor din educație și sănătate au fost extrem de dure, uneori chiar violente, iar Pîslaru descrie presiunile ca pe o formă de șantaj politic, în condițiile în care unele sindicate ar fi negociat deja cu partide parlamentare propriile grile salariale.

Ministrul avertizează că lipsa de solidaritate între sectoarele publice și promisiunile populiste riscă să afecteze alte categorii de angajați, precum personalul din cultură, deja dezavantajat de redistribuirea coeficienților.

În final, Pîslaru subliniază că România pierde nu doar 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile a salarizării publice, care ar fi putut aduce ordine și predictibilitate într-un sistem fragmentat de ani de zile.

Citește și: Nicușor Dan anunță că negocierile pentru noua lege a salarizării eşuează. Partidele pierd 770 de milioane de euro şi amână decizia politică · Special Arad