Situație critică pe Dunăre: Guvernul ia măsuri de urgență pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Armata şi IGSU intervin
Debitul extrem de scăzut al Dunării a determinat autoritățile să ia noi măsuri de urgență pentru asigurarea apei necesare sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Se continuă dragările, va fi construit un epiu pe Dunărea Veche, se eliberează apă suplimentară din acumulările de pe Olt, iar Armata și Departamentul pentru Situații de Urgență sunt implicate în operațiuni.
Situația de pe Dunăre a devenit una critică, după ce debitul fluviului la intrarea în România a ajuns, potrivit datelor citate de Libertatea, la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de 3.900 de metri cubi pe secundă.
Pe fondul acestei situații, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat noi măsuri pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a sistemelor de răcire de la CNE Cernavodă.
Potrivit Mediafax, hotărârea adoptată de CNSU prevede continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea controlată de apă din acumulările de pe râul Olt.
Dunăre, dragări și un epiu
În zona Cernavodă, lucrările de dragare a cursului Dunării vor continua în regim de urgență. Operațiunile sunt realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în cooperare cu Administrația Națională „Apele Române”. În paralel, autoritățile pregătesc o intervenție pe Dunărea Veche. Apele Române vor construi un epiu, o structură hidrotehnică menită să modifice direcția curgerii unei părți din apă. Scopul este ca o parte din debit să fie direcționată către canalul Dunăre- Marea Neagră și, implicit, către zona din care este asigurată priza de apă pentru sistemele de răcire ale centralei.
La aceste operațiuni participă și structuri ale Ministerului Apărării Naționale. Militarii asigură măsurători topobatimetrice și geodezice, iar scafandri militari sunt pregătiți să participe la intervențiile subacvatice.
Măsurile vin după alte intervenții realizate deja pe Dunăre pentru a încerca să fie menținută funcționarea centralei. Autoritățile au intervenit anterior inclusiv prin dislocarea unei stânci și prin scufundarea controlată a patru barje, în încercarea de a direcționa un debit mai mare de apă spre zona centralei. Operațiunea a reușit, însă, să prelungească doar cu câteva zile funcționarea Reactorului 2.
Apă suplimentară din acumulările de pe Olt
O altă măsură aprobată de autorități este suplimentarea temporară a debitului Dunării prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Ministerul Energiei și Hidroelectrica au început, din 22 august, să elibereze apă cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile. Guvernul a precizat că apa eliberată va contribui atât la suplimentarea debitului, cât și la producerea unei cantități suplimentare de energie electrică.
În același timp, canalul Dunăre-Marea Neagră este utilizat ca rezervă operațională. La solicitarea CNE Cernavodă, Administrația Canalelor Navigabile poate asigura eliberarea unor volume de apă către zona prizei de apă a centralei.
Potrivit Libertatea, dacă nivelul apei va coborî spre cotele critice de siguranță, Departamentul pentru Situații de Urgență are pregătite și pompe de mare capacitate, puse la dispoziție de mai multe instituții.
Cernavodă, afectată direct de nivelul Dunării
Criza de pe Dunăre are deja consecințe majore asupra Sistemului Energetic Național. România se află în stare de alertă energetică de la începutul lunii august, în contextul debitelor extrem de scăzute ale Dunării și al opririi reactoarelor de la Cernavodă.
Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar pe 13 august a fost oprit și Reactorul 2, după ce nivelul scăzut al Dunării a ridicat probleme privind asigurarea condițiilor necesare funcționării în siguranță. Centrala a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, în condițiile în care funcționarea în siguranță a celui de-al doilea reactor devenise problematică din cauza lipsei debitului necesar pentru răcire.
În mod normal, centrala nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică, ceea ce explică amploarea intervențiilor decise în ultimele săptămâni.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.


















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)