Judecătorii de la Timișoara au desființat argumentația Primăriei Arad și a firmei Troblocuri Construct SRL în privința proiectului imobiliar de pe strada 6 Vânători, considerând în afara legii actele acestora și justificate argumentele invocate de Prefectura Arad în recursul formulat împotriva executivului local. Acestea sunt concluziile noastre după parcurgerea motivării sentinței date de Curtea de Apel Timișoara pe 23 iunie 2026, publicate acum. Decizia Curții de Apel scoate la iveală erori de încadrare urbanistică, eludarea obligației de a întocmi un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și încercări nelegale de a masca extinderea pe verticală a clădirii sub pretextul unor „motive de remodelare” și a situației deja existente.

Citește și:  Prefectura Arad câștigă procesul cu Primăria. Curtea de Apel anulează autorizația de construire pentru fostul Antrepozit Andrényi, de pe 6 Vânători 

Motivarea Hotărârii nr. 720/23.06.2026, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1823/108/2025, oferă o imagine juridică cel puțin surpinzătoare a modului în care s-au emis actele administrative pentru reconversia fostului Antrepozit Andrényi (str. 6 Vânători) în bloc de locuințe colective.

În luna iunie 2026, Curtea de Apel a admis definitiv recursul Prefectului Județului Arad, casând în întregime sentința Tribunalului Arad și anulând atât Certificatul de Urbanism nr. 1499/2023, cât și Autorizația de Construire nr. 321/2024 emise de Primarul Municipiului Arad.

Din motivarea redactată de magistrații timișoreni, reies cel puțin 4 motive fundamentale care au stat la baza recursului formulat de Prefectură și câteva erori  ale primei instanțe care au dus la decizia definitivă a Curții de Apel.

Motive din recurs, menționate în sentinţa Curţii de Apel

Un prim motiv care a stat la baza recursului formulat de Prefectură și indicat de Curtea de Apel Timișoara în motivarea sentinţei are de-a face cu faptul că prezumția de legalitate a controalelor Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), care au scos la iveală neregulile de la antrepozit, nu putea fi  și nu ar trebui ignorată. Prefectura a acuzat faptul că prima instanță (Tribunalul Arad) a tratat constatările ISC ca pe simple formalități sau neregularități minore. Curtea de Apel a subliniat că procesele-verbale de control ale ISC (care au stat la baza acțiunii Prefecturii Arad) sunt acte administrative oficiale, neatacate în contencios și neanulate, care se bucură de o prezumție legală de veridicitate și legalitate.

Tribunalul nu putea să treacă peste constatările de specialitate ale unui organ tehnic fără probe sau expertize tehnice care să le contrazică (procesele verbale ale ISC nu au fost atacate de Primărie sau companie), însă prima instanță nu le-a luat în calculul sentinței, privindu-le doar ca simple argumente din plângerea reclamantului (Prefectura Arad). „Curtea constată absenţa unor menţiuni privitoare la valoarea probatorie a proceselor-verbale”, se arată în sentință.

Cum a fost schimbat regimul urbanistic

Un al doilea motiv de recurs analizat pe larg de judecătorii Curții face referire la imposibilitatea schimbării regimului urbanistic. Primăria și investitorul au susținut – iar Tribunalul a acceptat greșit, se arată în motivare – faptul că zona nu mai este una industrială, deoarece Consiliul Local a aprobat în timp alte câteva PUZ-uri în vecinătate (proiecte în zona Căii Aurel Vlaicu).

Ce spune Curtea de Apel? Un Plan Urbanistic General (PUG) nu se poate modifica de la sine, „de facto”, prin aprobarea unor PUZ-uri pe parcelele vecine. Aprobarea unui PUZ pentru un alt teren, chiar dacă se vorbește de locuințe,  produce efecte strict pe acel teren, nu și pe cele învecinate, cum au lăsat să se înțeleagă în apărarea lor atât Primăria, cât și firma care a modificat aspectul clădirii de pe 6 Vânători.

Curtea invocă o serie de argumente tehnice și legale, concluzionând că terenul de pe strada 6 Vânători se află în UTR 40, zonă cu funcțiune dominantă industrială și de depozitare în PUG. Pentru a transforma o fostă clădire industrială în una rezidențială (proiectată pentru 159 de apartamente), legea (art. 2 alin. 2 și 4 din Legea nr. 50/1991, coroborate cu art. 47 din Legea nr. 350/2001) impune fără echivoc un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Plan care a lipsit în acest caz.

„(…) Curtea, în dezacord cu Tribunalul, apreciază că modificarea unui PUG nu se poate face de facto, prin reglementarea unor zone adiacente. Hotărârile invocate de pârâte și reținute de prima instanță ca modificând regimul juridic al zonei în care este situat imobilul nu sunt aplicabile pentru simplul motiv că au ca obiect de reglementare suprafețe delimitate, identificate fie în altă subzonă, fie prin cărți funciare distincte. Cu alte cuvinte, niciunul din PUZ-urile respective nu cuprinde terenul în discuție. Or Înalta Curte subliniază că modificarea PUG prin PUZ se limitează la zona determinată care face obiectul PUZ-ului.

Prin urmare este eronată susținerea că aprobarea PUZ-urilor anterior menționate a modificat regimul juridic al zonei care, nefăcând obiectul niciunui PUZ, a rămas sub aplicabilitatea prevederilor cuprinse în PUG”, se arată în sentință.

În căutarea egalității de tratament printre investitorii din Arad

Argumentele invocate de judecătorii Curții de Apel în chestiunea PUG-ului și PUZ-urilor vorbesc de cum ar trebui să se aplice acestea, dar amintesc și de lispa de egalitate de tratament aplicată investitorilor din Arad:

„(…) De altfel, hotărârile de consiliu invocate de pârâte relevă un alt aspect: pentru investitorii în zona respectivă a fost necesară elaborarea unui PUZ, chiar dacă unele clădiri nu aveau funcțiunea de locuit, prin urmare, pentru egalitate de tratament, trebuia ca și în cazul pârâtei Troblocuri Construct S.R.L., să se solicite un astfel de plan”.

Falsul „P+7 existent” vs. realitatea din Cartea Funciară

Poate cel mai grav motiv al recursului formulat de Prefectura Arad la sentința Tribunalului Arad (care dădea dreptate Primăriei și firmei ce deține antrepozitul) și amintit de judecătorii din Timișoara este legat de un fals. Primăria Arad și investitorul au susținut că imobilul avea deja un regim de înălțime de P+7 și că lucrările au fost doar de „remodelare interioară”.

Ce au susținut însă în motivare judecătorii Curții de Apel Timișoara? Faptul că în Extrasul de Carte Funciară oficial (CF 301179 Arad) este înscrisă o clădire cu regim de înălțime de doar 5 niveluri (P+5). De altfel, în dosar au fost depuse documente oficiale de dată recentă care confirmau și scriptic că imobilul a fost încadrat de drept ca fiind o clădire cu regim P+5.

Documentația tehnică a proiectului menționa, în mod contradictoriu, „desființarea integrală a etajului 6 și a podului și realizarea a 2 etaje noi (6 și 7)”. Curtea a reținut că s-a încercat o extindere pe verticală neautorizată legal în trecut, eludându-se normele de autorizare. Schimbarea volumetriei și ridicarea a două etaje suplimentare trebuiau supuse unor verificări tehnice stricte și reglementate obligatoriu prin PUZ, arată judecătorii.

„(…) În cartea funciară este intabulată o clădire de 5 etaje, prin urmare documentele depuse odată cu concluziile scrise nu pot înlocui mențiunile din CF sau actele de autorizare a extinderii construcției pe verticală. Menționându-se în autorizația de construire „schimbare învelitoare corp C1 (regim de înălțime P+7), remodelare” sunt eludate dispozițiile privind autorizarea, câtă vreme solicitantul nu a făcut dovada că etajele 6 și 7 au fost edificate legal”, se arată în sentinţă.

Absența documentelor obligatorii din dosarul de autorizare

Un alt motiv care a stat la baza casării sentinței inițiale a Tribunalului Arad vizează încadrarea eronată a terenului în Certificatul de Urbanism. În actul emis de Primăria Arad, imobilul a fost încadrat în subzona LI40a (rezidențială). În realitate, așa cum au arătat controalele ISC și PUG-ul, terenul figurează în subzona I40b (industrială).

Iar neregulile sesizate de instanța din Timişoara nu se opresc aici. Judecătorii fac referire, de pildă, și la absența documentelor obligatorii din dosarul de autorizare. Instanța a reținut că Tribunalul Arad a greșit considerând lipsa anumitor avize și documente drept un simplu formalism sau viciu de formă.

Conform Legii nr. 50/1991 și Ordinului nr. 839/2009, structurile de specialitate din Primărie, se arată în sentința instanței din Timișoara, aveau obligația legală să verifice dosarul complet, iar absența unor piese administrative esențiale (cereri completate corect, rapoarte energetice, planuri cadastrale la zi) atrage nelegalitatea actelor emise.

„Dispozițiile legale sunt clare și în ceea ce privește necesitatea ca documentația să fie completă, fiind enumerate documentele necesare la emiterea atât a certificatului de urbanism, cât și a autorizației de construire (al cincilea motiv de recurs). Din acest punct de vedere, nici autoritatea locală, nici instanța nu pot stabili că o cerință este formală și că un document poate fi substituit cu un altul, chiar în condițiile unui conținut similar.

În egală măsură nu se poate aprecia că lipsa anumitor documente sau informații din documente este suplinită de asumarea prin semnătură că proiectul respectă cerințele tehnice de către persoanele de specialitate care le-au întocmit. Curtea opinează că (…) examenul autorității trebuie să fie complet, din perspectivă juridică, dar și tehnică, pentru că altfel ar opera un transfer de responsabilitate asupra proiectanților sau arhitecților. Or pentru fiecare organ, persoană, specialist implicat în procedură, legiuitorul a prevăzut atribuții specifice, reglementând și răspunderea în mod corespunzător”.

Tot instanța arată că „structurile de specialitate au obligația de a verifica dacă documentația este completă (…)” și că „responsabilitatea emiterii unei autorizații pe baza unei verificări superficiale sau părtinitoare revine, în egală măsură, atât semnatarilor autorizației, cât și persoanelor fizice cu atribuții în verificarea documentațiilor și elaborarea/emiterea autorizațiilor de construire care răspund material, contravențional, civil și penal, după caz (…)”.

Cine ar fi trebuit să verifice actele

Înainte de indicarea soluției, judecătorii Curții mai precizează că „verificarea conținutului documentației depuse pentru obținerea certificatului de urbanism se efectuează în cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate constatându-se printre altele dacă cererea-tip este completată corect, este precizat (declarat) scopul pentru care se solicită certificat de urbanism, există extrasul de plan cadastral actualizat la zi, respectiv extrasul de carte funciară pentru informare, eliberate la cerere de către Biroul de cadastru și publicitate imobiliară”.

Sentința judecătorilor este indicată mai apoi: „În lumina considerațiilor expuse, Curtea apreciază că se impune anularea certificatului de urbanism contestat și, ca urmare a caracterului subsecvent, și a autorizației de construire. Celelalte motive de recurs vizează lipsa unor avize sau neconformitatea documentației tehnice, chestiuni care în mod corect arată recurentul se clarifică/stabilesc prin Planul urbanistic zonal: fluxurile de circulație, spațiile verzi, parcajele, avizele Ministerului Transporturilor, Autorității Aeronautice Civile Române, CUT-ul, POT-ul, volumetria, densificarea urbană. Având în vedere că instanța de control judiciar a apreciat necesitatea elaborării unui plan urbanistic zonal, nu va mai analiza aceste aspecte”.

Ce spune prefectul Mihai Pașca

Contactat pe tema motivării făcute publice de Curtea de Apel Timișoara, prefectul Mihai Pașca a precizat:

„Motivarea Curții de Apel a confirmat susținerile noastre, respectiv necesitatea întocmirii și aprobării unui Plan Urbanistic Zonal pentru o astfel de investiție, având în vedere reconversia acelui obiectiv dintr-unul industrial într-unul rezidențial. Am speranța că eventualele inițiative ce vor fi demarate acolo vor fi în acord cu legea, dar și că vor proteja și vor pune corect în valoare această clădire care face parte din istoria și patrimoniul arhitectural al Aradului”.

Ce zice Primăria Arad

La momentul la care a fost publicată sentința pe scurt a Curții de Apel Timișoara, am cerut Primăriei Arad să ne indice care sunt pașii pe care îi va face după anularea actelor emise de instituție în cazul imobilului de pe 6 Vânători. La câteva zile de la solicitare, Primăria Arad ne-a transmis scurt:

„(…) Primăria Municipiului Arad a luat la cunoștință sentința dată și, la fel ca și în cazul sentinței anterioare, se așteaptă motivarea dată de instanță. Doar ulterior primirii motivării sentinței se vor identifica pașii următori și vor putea fi oferite mai multe informații”.

Așteptăm cu interes concluziile de acum ale Primăriei Arad. Sentința transmite însă clar instituției faptul că este obligatoriu elaborarea unui PUZ pentru schimbarea categoriei imobilului din industrial în rezidențial şi că autorizația emisă a fost nelegală şi trebuie anulată.

Ce urmează pentru fostul Antrepozit Andrényi?

Cum prin sentinţa Curţii de Apel, Certificatul de Urbanism și Autorizația de Construire au fost anulate irevocabil, consecințele practice ar trebui se fie vizibile imediat: sistarea definitivă a tuturor lucrărilor începute în baza actelor anulate (sunt voci care spun că acolo se lucrează pe mai departe), obligația intrării în legalitate și demolarea modificărilor neautorizate, spun juriștii contactați de noi.

Primăria va trebui să gestioneze, în plus, efectele lucrărilor deja executate nelegal (cele două etaje suplimentare realizate fără bază legală clară), iar firma care deține imobilul va trebui să reia procedurile de la zero. Dacă investitorul dorește continuarea proiectului, va fi obligat să elaboreze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), să obțină avizele tehnice necesare (inclusiv cele legate de riscul aeronautic, infrastructura feroviară și asigurarea celor 1,5 locuri de parcare per apartament), să supună proiectul dezbaterii publice și votului în Consiliul Local Arad.

Cine va răspunde pentru actele anulate de instanță?

Tot Primăria Arad va trebui să decidă cine va răspunde pentru actele anulate de instanță, în condițiile în care, aproape sigur, firma se va îndrepta împotriva instituției pentru a recupera prejudiciul cauzat de demararea lucrărilor în baza autorizațiilor obținute de la autoritatea locală, acum anulate.

Cel mai probabil, semnătura arhitectului-șef stă pe toate documentele care au fost anulate în sentința judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara. Arhitectul-Șef, Sorin Ciurariu, și-a dat însă demisia după ce viceprimarul Lazăr Faur i-a solicitat public acest lucru, argumentând că sentința din Timișoara în chestiunea imobilului de pe 6 Vânători a fost doar picătura care a umplut paharul. Despre această cerere și ce a urmat ați putut citi pe larg aici:

Viceprimarul Lazăr Faur îi cere demisia arhitectului-șef al Aradului după decizia Curții de Apel în cazul clădirii de pe 6 Vânători: „A fost picătura care a umplut paharul”

şi aici:

A demisionat arhitectul șef al Municipiului Arad, Sorin Ciurariu

Totuși, Ciurariu nu a dorit să părăsească Primăria Arad nici după aceste incidente și nici după înantarea demisiei, ci a solicitat mutarea sa pe postul de director în cadrul Direcției Generale Arhitect-Șef. Despre această solicitare ați putut citi pe larg AICI.

Ce va urma pentru proiectul de pe strada 6 Vânători depinde acum doar de Primăria Arad și de firma care are în proprietate fostul antrepozit.

Citește și:

Prima zi de grevă generală în spitalele din Arad: uşi închise la Programări, Ambulatoriu gol și pacienți sunați pentru reprogramare. „Trebuie să fim și noi auziți”