Cât de capabile au fost primăriile din județul nostru să atragă bani de la Guvern și de la Uniunea Europeană pentru a-și dezvolta localitățile? Care sunt primăriile performante la acest capitol și care sunt cele care își trec în cont zero proiecte europene semnate? Cine a știut să atragă bani pentru localitate și locuitorii săi și cine nu?

Cum arată Aradul pe hărțile reușitelor, dar mai ales ale eșecurilor în atragerea banilor pentru dezvoltare?

O imagine cât se poate de clară a fost pusă la dispoziția tuturor celor interesați de către Guvernul României, care a publicat pe pagina sa oficială, în urmă cu aproape o săptămână, un raport privind „Analiza eficienței administrației publice centrale și locale”.

Din datele de aici am desprins și informațiile care au conturat realitatea din județul Arad în ceea ce privește natalitatea, mortalitatea și migrația populației.

Despre acest subiect ați putut citi pe larg AICI: Locul din care pleacă viitorul. La Arad, moartea bate nașterea, iar plecările bat sosirile. Care sunt singurele localități cu cifre pe plus?

Fondurile europene, hărţile reuşitelor şi ale eşecurilor

Revenind la raportul Guvernului, acesta include, printre altele, și o hartă a veniturilor încasate în bugetele UAT-urilor în perioada 2016–2024 din programe naționale de investiții finanțate prin subvenții de la bugetul de stat. Printre cele mai relevante surse de finanțare incluse în această hartă, indică documentul, se numără Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, programele de infrastructură sanitară, programul „Termoficare”, precum și alte scheme similare. Datele în baza cărora a fost elaborată această hartă provin de la Ministerul Finanțelor.

În harta care acoperă toate primăriile din România, indicatorul este exprimat în lei pe locuitor, se mai arată aici, utilizând populația rezidentă conform recensământului din 2021, și este clasificat în șase intervale, cu o categorie separată pentru UAT-urile cu date indisponibile.

„Distribuția teritorială evidențiază valori ridicate (peste 70.000 lei/locuitor) în numeroase primării din vestul țării”, printre exemplele din raport fiind amintite județele Alba, Sălaj, Mehedinți și zone din Dobrogea, „indicând un grad intens de atragere și alocare a fondurilor naționale”.

Singura primărie din Arad care a intrat în categoria UAT-urilor cu date indisponibile este cea din Vladimirescu, primărie care nu a avut proiecte pe PNDL.

Primăria din județul nostru care stă cel mai bine la acest capitol, al programelor naționale de investiții finanțate prin subvenții de la bugetul de stat, este Pleșcuța, cu 17.809 lei/locuitor, urmată de Zerind, cu 12.681 lei/locuitor, pe locul trei situându-se Tauțul, cu 11.850 lei/locuitor. Dorobanți, Dieci, Ususău, Ineu, Felnac, Vinga, Petriș, Vărădia de Mureș, Bârzava și Șepreuș se regăsesc pe această hartă cu valori mai mari de 5.000 lei/locuitor, în timp ce toate celelalte localități se situează sub pragul de 5.000.

Municipiul Arad își trece în cont, la acest capitol din raport, o performanță slabă, atrăgând din aceste proiecte de finanțare venituri de doar 736,12 lei per cap de locuitor.
Hășmaș și Bârsa au reușit însă să se claseze la coada clasamentului, după municipiul Arad, cu 261 lei, respectiv 706 lei/locuitor fonduri atrase.

Cermeiul se alătură și el UAT-urilor care nu au reușit să încaseze în cont venituri în valoare de peste 1.000 lei/locuitor, primăria de aici trecând în dreptul comunei, pe hartă, doar 850 lei/locuitor.

Cum stau primăriile din Arad când vine vorba de veniturile atrase din fonduri europene

O altă hartă prezentată în cel mai recent raport al Guvernului face referire la veniturile atrase de instituțiile publice locale din fonduri europene, la nivel de UAT, în perioada 2016–2024.

Datele sunt cele furnizate de Ministerul Finanțelor în 2024 și indică sumele totale încasate de primării din fonduri externe nerambursabile, incluzând granturi UE, fonduri AELS și alocări prin PNRR.
Potrivit raportului, „Analiza teritorială evidențiază câteva zone remarcabile prin valoarea ridicată a veniturilor atrase, peste 16.000 lei/locuitor, în județele Tulcea, Bistrița-Năsăud, Hunedoara și Caraș-Severin, ilustrând capacitatea administrațiilor locale de a accesa surse externe”.

Unde se situează județul Arad în acest clasament?

Socodorul ia fața tuturor, cu nu mai puțin de 32.815 lei/locuitor bani atrași din aceste fonduri. Cu această performanță, Socodorul se situează printre primele trei localități la nivel național în acest clasament, localitatea fiind amintită la finalul analizei privind fondurile atrase de primării ca exemplu de succes: „Din perspectiva fondurilor europene atrase, în perioada 2016–2024 se remarcă Pardina (TL), Socodor (AR) și Lelese (HD)”.

La mare distanță de Socodor, dar pe locul al doilea la nivelul județului nostru când vine vorba de venituri atrase din fondurile europene, în perioada menționată mai sus, se situează Zerindul, cu 10.282 lei/locuitor, urmat de Ineu, cu 7.794 lei/locuitor, iar apoi de Buteni, cu 6.072 lei/locuitor.
Pecica – 5.575 lei/locuitor, Sebiș – 4.918 lei/locuitor, Brazii – 4.800 lei/locuitor, Ghioroc – 4.270 lei/locuitor și Curtici – 4.169 lei/locuitor ocupă următoarele poziții în clasament. Abia apoi își găsește loc și municipiul Arad, cu ai săi 3.440 lei/locuitor, între Sântana – 3.528 lei/locuitor și Săvârșin – 3.320 lei/locuitor.

Cele mai multe dintre primăriile din Arad nu au reușit însă să depășească pragul de 300 lei pe cap de locuitor venituri atrase din fonduri europene în intervalul 2016–2024.

Comparativ cu municipiile vecine, Aradul stă cel mai prost la acest capitol: Oradea își trece în cont 7.042 lei per cap de locuitor, Hunedoara – 5.785 lei/locuitor, Timișoara – 4.812 lei/locuitor, iar Deva – 4.593 lei/locuitor. Reșița, cu 12.062 lei/locuitor, stă cel mai bine printre municipiile din această zonă a țării.

În ceea ce privește harta numărului de proiecte contractate de UAT-uri din fonduri europene în perioada 2021–2027, anul 2025 (sursa informațiilor fiind MIPE de această dată), aceasta este ușor de consultat, dat fiind faptul că sunt puține localități din Arad care își trec în cont proiecte în acest interval.

Potrivit celor subliniate în raportul guvernamental, „Indicatorul este exprimat ca număr total de proiecte pe fiecare UAT, clasificat în cinci intervale Jenks, cu o categorie suplimentară pentru localitățile fără contracte, evidențiind distribuția teritorială a proiectelor europene contractate (2021–2027)”.

Ineul ocupă aici, la nivel de județ, prima poziție, cu cinci proiecte contractate, la egalitate cu Primăria Arad, tot cu cinci proiecte. Locul doi este ocupat de Primăria Pecica, cu trei proiecte contractate pe fonduri europene, urmată de Sântana, cu două proiecte. Curtici, Lipova și Socodor își fac și ele loc pe lista bună, cu câte un proiect pe fonduri europene. Nicio altă primărie din Arad nu a reușit să contracteze proiecte europene în acest interval.

Tot cu zero proiecte europene atrase se regăsește, pentru comparație, și Oradea, în timp ce Timișoara își trece în cont patru proiecte.

În ceea ce privește totalul bugetelor contractate prin proiecte PNRR, la nivel de UAT, per capita, anul 2025, harta realizată de Guvern pune pe prima poziție la nivel de județ localitatea Pilu (29.957 lei/locuitor), urmată la foarte mare distanță de Nădlac (6.271 lei/locuitor), Ineu (6.141 lei/locuitor) și Zerind (5.387 lei/locuitor). Aradul își găsește loc abia apoi în acest clasament, cu 5.994 lei/locuitor. Municipiul este urmat de Socodor, Lipova, Sântana, Vladimirescu, Hășmaș, Chișineu-Criș și Moneasa, toate cu peste 3.000 lei/locuitor. Mai multe localități se regăsesc pe listă fără a avea date trecute în dreptul lor.

„Analiza teritorială a bugetelor contractate până în 2025 din PNRR, exprimată în lei per locuitor, indică valori ridicate în zonele urbane și periurbane din vestul și centrul țării, precum Burjuc (HD), Cluj-Napoca (CJ), Ciuruleasa (AB), Magherani (MS). În contrast, numeroase UAT-uri fără contracte apar în Giurgiu, Covasna, Dâmbovița, Vâlcea și Dolj”, se arată în raport.

Socodorul și concluzia raportului guvernamental

La finalul analizei fondurilor atrase și al cheltuielilor făcute în legătură directă cu acestea, în raport se precizează:
„La nivel de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT), analiza celor șase hărți aferente perioadei 2016–2024, completate de datele din PNRR și perioada curentă de programare (2021–2027), evidențiază o distribuție inegală a investițiilor publice la nivel local. Discrepanțele nu țin doar de geografie, ci și de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor”.

Guvernul enumeră și primăriile performante în baza analizei de mai sus, Socodorul făcându-și loc printre cele doar șase localități amintite:

„UAT-uri performante:
Din perspectiva fondurilor guvernamentale atrase, cele mai performante UAT-uri (în lei/locuitor) sunt: Bunila (HD), Brebu Nou (CS), Baldovinești (OT).
Din perspectiva fondurilor europene atrase, în perioada 2016–2024 se remarcă Pardina (TL), Socodor (AR) și Lelese (HD).
În ceea ce privește noile contracte europene 2021–2027, până la mijlocul exercițiului, doar municipiile și orașele mai mari au reușit să încheie contracte relevante, în timp ce marea majoritate a comunelor sunt încă absente”.

În fapt, Socodorul este singura localitate din Arad nominalizată în acest amplu raport și, desigur, tot singura din județ dată ca exemplu pozitiv când vine vorba de fonduri atrase.

Citește și:

Mașină de ambulanță, blocată în fântâna de pe Aleea Borsec. Pacientul, în criză de epilepsie | Video