Unu din șapte pacienți internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad spune că și-a cumpărat medicamente sau materiale sanitare pe perioada internării, conform celui mai recent chestionar trimis pacienților externați de către Ministerul Sănătății și completat, în luna februarie, de sute de persoane.

În pofida acestui fapt, niciun pacient nu a cerut returnarea banilor cheltuiți pe medicamente sau materiale sanitare, nici în acest an şi nici anul trecut, deși legea oferă această posibilitate tuturor celor care se găsesc într-o astfel de situație. Ultimele două cereri de rambursare a banilor cheltuiţi de pacienţi pe medicamente, în perioada în care au fost internaţi în Spitalul Judeţean Arad, datează din 2024!

Potrivit datelor analizate de experții Graphs.ro, în baza răspunsurilor din chestionarele Ministerului Sănătăţii, 46 de pacienţi externaţi de aici au declarat, în chestionarul lunii februarie, faptul că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente cât au fost internaţi la Spitalul Judeţean Arad. 44 din 270 de pacienţi care au completat chestionarul ministerului în luna ianuarie 2026 au spus acelaşi lucru.

Mecanismul de feedback al pacienților, prin chestionarul transmis de Ministerul Sănătății, este un instrument prin care persoanele internate în spitalele publice pot evalua, sub protecţia anonimatului, calitatea serviciilor medicale, curățenia, modul de comunicare cu medicii, dar și alte aspecte ale internării, inclusiv cele legate de medicamentele cumpărate pe banii lor sau de mita dată în spitale, un subiect despre care ați putut citi în repetate rânduri pe Special Arad.

(Grafic național, realizat de Graphs.ro, la întrebarea privind medicamentele)

11,6% – procentul naţional la medicamentele cumpărate de pacienţi în spitale

11,6% este procentul național al pacienților care au răspuns „da”, în februarie, la întrebarea dacă au fost nevoiți să-și cumpere medicamente sau alte materiale sanitare în spital, potrivit analizei experților Graphs.ro. 13,53% era media națională în luna ianuarie, iar 11,56% în decembrie 2025. În ultimele 12 luni, ianuarie 2026 este luna în care procentul celor care au precizat că au fost nevoiți să-și cumpere medicamente în timpul spitalizării a fost cel mai mare.

La nivelul Spitalului Județean Arad, 14,33% dintre pacienții care au răspuns chestionarului Ministerului Sănătății privind mecanismul de feedback au bifat „da” la întrebarea dacă au fost nevoiți să cumpere medicamente sau alte materiale sanitare în februarie. Procentul este, totuși, mai mic decât în ianuarie 2026 (16,3%) sau în decembrie 2025 (18,25%) și mult mai redus față de cel din februarie anul trecut (25% – cel mai mare procent înregistrat la nivelul acestei unități în ultimele 12 luni), dar rămâne cu câteva procente peste media națională.

(Graficul realizat de experții Graphs.ro pentru Spitalul Județean din Arad, pentru aceeași întrebare)

Comparativ cu alte spitale mari din România, cum ar fi Fundeni, procentul pacienților care spun că au fost nevoiți să-și cumpere singuri medicamente în timpul internării este mai ridicat la Arad.

Per total județ, Aradul, cu 11,73%, se află în „zona roșie” a clasamentului, alături de multe alte județe. Procentul obținut de spitalele din Arad este mai bun decât cel al spitalelor din județele Bihor (14,35%), Hunedoara (15,28%) sau Caraș-Severin (21,66%), dar mai mare decât în Timiș (10,89%).

(Harta României în chestiunea medicamentelor cumpărate de pacienţi în spitale. Foto. Graphs.ro)

Într-un răspuns oferit Agerpres pe tema numărului destul de ridicat al pacienților care spun că au fost nevoiți să-și cumpere medicamente în spitale, managerul Spitalului  Clinic Județean Arad, Florina Ionescu, a precizat că „atâta vreme cât nu sunt precizate denumirile medicamentelor, nu se poate verifica dacă acestea au existat sau nu în stocul farmaciei spitalului”.

Pacienţii din Arad, Dezna, Ineu, Sebiş şi medicamentele de cumpărat

În luna februarie, potrivit statisticilor întocmite de Graphs.ro pe baza chestionarului transmis de Ministerul Sănătății, 55 de pacienți externați din spitalele din Arad au răspuns „da” la întrebarea privind achiziția de medicamente, iar 414 au răspuns „nu”. Dintre cei care au răspuns afirmativ, 46 au fost internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, trei la spitalul din Dezna, trei la spitalul orășenesc din Ineu, doi la cel din Sebiș și unul la Laser System.

Legea reglementează însă foarte clar situația în care pacienții sunt nevoiți să-și plătească singuri medicamentele pe perioada spitalizării din cauza lipsei acestora în unitatea medicală şi obligă spitalele la returnarea banilor din veniturile proprii.

Câți dintre cei care au fost nevoiți să-și cumpere medicamente la Spitalul Clinic Județean Arad au apelat la acest mecanism de rambursare oferit de statul român? Puțini, extrem de puțini.

640 de lei, daţi înapoi de Spitalul Judeţean Arad în ultimii trei ani

În acest an, niciun fost pacient al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad nu a depus cerere pentru recuperarea banilor cheltuiți pe medicamente în spital, potrivit informațiilor furnizate de unitatea medicală. Nici în 2025 nu a fost înregistrată vreo solicitare de recuperare a banilor.

În 2024, potrivit aceluiași răspuns, doi pacienți au solicitat recuperarea sumelor cheltuite pe medicamente în timpul internării. În fapt, una dintre cereri fusese depusă la finalul anului 2023 și decontată în 2024, vizând albumină umană 20% injectabilă, iar cea de-a doua a fost depusă în ianuarie 2024 și a vizat medicamentul Aspatofort și Liv 52 sirop.

Ambele cereri au fost acceptate și decontate în ianuarie 2024, valoarea totală rambursată fiind de 640 de lei.

Printre actele necesare pentru rambursarea banilor cheltuiți de pacienți pe medicamente și/sau materiale sanitare pe perioada internării se numără: cererea de rambursare întocmită și semnată de pacient, dovada achiziției în nume propriu (chitanțe sau facturi), copia biletului de externare, precum și copia rețetei prescrise de medicul curant sau a biletului de trimitere pentru investigații. În cazul în care anumite investigații nu pot fi efectuate în spital, acestea trebuie, de asemenea, decontate de unitatea medicală.

(Puţine cereri de rambursare a banilor cheltuiţi de pacienţi pe medicamente)

Legea pe care pacienţii nu o cunosc

Legislația stabilește că asigurații internați într-un spital de stat trebuie să beneficieze de tratament pe toată perioada bolii, iar dacă sunt nevoiți să-și cumpere medicamente în timpul internării, au dreptul să solicite recuperarea sumelor plătite. Aceeași prevedere se aplică și în cazul materialelor sanitare sau al investigațiilor care nu pot fi asigurate de unitatea medicală.

Legea sănătății nr. 95/2006 prevede că asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau accident, din prima zi de îmbolnăvire și până la vindecare. Totodată, aceasta stabilește dreptul pacienților de a beneficia de „rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile impuse de contractul-cadru”.

Hotărârea de Guvern nr. 696/2021 completează aceste prevederi și stipulează că spitalele sunt obligate să suporte toate cheltuielile legate de tratarea asiguraților, inclusiv cele privind medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice.

În practică, mecanismul de recuperare a banilor nu este unul simplu, deoarece fiecare spital stabilește propriile proceduri de decontare. Totuși, legea prevede clar că, atunci când pacienții suportă astfel de cheltuieli pe baza documentelor medicale emise de medicul curant, spitalele sunt obligate să le ramburseze contravaloarea, la cerere.

Este important de precizat că această obligație revine doar spitalelor publice, iar returnarea banilor se face din veniturile acestora. În cazul celui mai mare spital din Arad, sumele necesare rambursărilor nu par să reprezinte o problemă, dacă ne raportăm la numărul redus de cereri și la valorile decontate.

Este posibil, însă, ca mulți pacienți – inclusiv dintre cei care au completat chestionarul Ministerului Sănătății după externare – să nu cunoască acest drept și, în consecință, să nu îl exercite. Aşa cum este posibil ca medicii curanţi să nu le vorbească despre această posibilitate, cum este posibil, desigur, şi ca pacienţii să-şi fi cumpărat pe perioada spitalizării alte medicamente decât cele recomandate de medic.

Citește și: 

Fuga de vaccinuri: câți copii din județul Arad mai sunt imunizați complet