Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat luni, 30 martie, că a acționat în instanță Guvernul României și Ministerul Finanțelor, într-un litigiu privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Acțiunea în contencios administrativ a fost depusă la Curtea de Apel București și vizează obligarea Executivului la achitarea sumelor restante, precum și sancționarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în cazul neexecutării obligațiilor. Cererea este semnată de președinta instanței supreme, Lia Savonea.

Conflictul are la bază majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de conducerea de atunci a ÎCCJ, sub mandatul Corina Corbu, și de Parchetul General, condus de Alex Florența. Creșterea salarială urma să fie aplicată retroactiv începând cu anul 2018.

Pentru anul 2026, bugetul transmis Parlamentului de către Ministerul Finanțelor prevedea alocarea a aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, sumă destinată în principal achitării acestor drepturi restante, în creștere cu aproximativ 50% față de anul anterior.

Cu toate acestea, Guvernul a decis amânarea unei părți a plăților și redirecționarea fondurilor către un pachet de sprijin social în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de Partidul Social Democrat.

În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ solicită alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata drepturilor restante stabilite prin hotărâri definitive, emiterea actelor administrative necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, precum și stabilirea unui termen de maximum 10 zile pentru executare.

Totodată, instanța cere aplicarea unor sancțiuni pentru întârziere: amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi pentru premier și ministrul Finanțelor, precum și penalități de 2% pe zi.

Reprezentanții ÎCCJ susțin că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților și acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat, subminând autoritatea sistemului judiciar.

Demersul vine după o plângere prealabilă depusă anterior de Lia Savonea, care a criticat ceea ce a numit o abordare „constantă și sistematică” a Executivului de limitare a drepturilor magistraților. Potrivit acesteia, executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională, iar statul nu poate decide unilateral modul și momentul în care își respectă obligațiile.

Citește și: Spania blochează accesul avioanelor SUA implicate în atacurile asupra Iranului