Premierul Ilie Bolojan atrage atenția asupra disfuncționalităților din programele statului destinate stimulării angajărilor. Analiza recentă arată abuzuri și rezultate slabe, în special în schema prin care angajatorii primesc subvenții pentru a angaja persoane cu dificultăți pe piața muncii. Deși programul ar trebui să sprijine integrarea reală în muncă, o mare parte dintre fonduri ajung la firme de pază concentrate în câteva județe, unde aceleași persoane sunt angajate repetat doar pentru a genera noi subvenții.

Bolojan subliniază că astfel de practici, permise de neclarități legislative și lipsa de control, transformă programul într-un mecanism de tip „suveică”, motiv pentru care a cerut Ministerului Muncii să propună măsuri concrete de corectare. Miza, spune el, depășește impactul bugetar: este vorba despre respectarea regulilor și despre încrederea că banii publici sunt folosiți în scopul pentru care au fost alocați.

Iată ce transmite premierul într-o postare pe pagina oficială de Facebook:

„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe.

Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale.

Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii.
În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni.

În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu.

Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază.

Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.

În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.

Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii.

Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria.

Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat.

Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală.

Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât.

Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”.