O investigație amplă publicată de The Guardian arată modul în care serviciile de informații ale Statelor Unite și Marii Britanii au ajuns devreme la concluzia că Rusia pregătea o invazie în Ucraina și explică de ce numeroși lideri europeni, dar și oficiali de la Kiev, au privit inițial aceste avertismente cu neîncredere.

Materialul jurnalistic se bazează pe peste 1oo de interviuri realizate cu foști și actuali oficiali din domeniul intelligence-ului, diplomați și experți în securitate. Potrivit sursei citate, CIA și MI6 au identificat încă dinaintea anului 2022 indicii consistente privind planurile Kremlinului, însă reacțiile politice la aceste informații au fost inegale.

Semnalele timpurii

Conform investigației The Guardian, primele suspiciuni serioase au apărut încă din 2020 și la începutul lui 2021, când analiștii occidentali au observat concentrarea neobișnuită de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei. Imaginile din satelit, interceptările comunicațiilor și informațiile provenite din surse umane sugerau că nu era vorba doar despre exerciții militare de rutină, ci despre pregătiri logistice complexe, compatibile cu o operațiune militară de mari dimensiuni.

Pe măsură ce datele au fost corelate, serviciile occidentale au ajuns la concluzia că obiectivele Moscovei depășeau zona Donbasului. Analiza indica o posibilă ofensivă amplă, inclusiv încercarea de a captura Kievul și de a schimba conducerea politică a Ucrainei.

Avertismentele transmise aliaților

În lunile dinaintea invaziei, Washingtonul și Londra au ales să împărtășească informații sensibile cu aliații NATO, într-un gest considerat neobișnuit prin nivelul ridicat de transparență. Administrația americană a decis chiar desecretizarea parțială a unor evaluări pentru a contracara eventualele campanii de dezinformare ale Rusiei.

Potrivit relatării, directorul CIA de atunci, William Burns, ar fi transmis direct mesaje către Moscova privind consecințele economice și politice pe care le-ar avea o invazie. Kremlinul a respins însă avertismentele și a negat public existența unor astfel de planuri.

Scepticismul din Europa și de la Kiev

În numeroase capitale europene, reacția inițială a fost rezervată. Experiența informațiilor controversate dinaintea războiului din Irak, în 2003, a alimentat o atitudine prudentă față de evaluările considerate alarmiste. Unii oficiali occidentali au suspectat că Statele Unite ar putea exagera riscul unei invazii.

La Kiev, conducerea politică a încercat să mențină un echilibru între pregătirea militară și evitarea panicii publice. Exista teama că declarațiile dramatice ar putea provoca instabilitate economică, retrageri de capital și presiune socială. Din acest motiv, mesajele oficiale au rămas moderate până foarte aproape de momentul declanșării atacului.

Limitele evaluărilor occidentale

Deși serviciile americane și britanice au anticipat corect intenția Rusiei de a invada, investigația arată că nici acestea nu au estimat pe deplin modul în care avea să evolueze conflictul. Planificatorii ruși ar fi mizat pe o capitulare rapidă a Ucrainei, scenariu care nu s-a confirmat, iar amploarea rezistenței ucrainene a surprins o parte a analiștilor occidentali.

Concluzia investigației este că informațiile de intelligence, oricât de solide, pot fi ignorate atunci când contrazic așteptările politice sau evaluările considerate „raționale”. Tendința de a exclude scenariile percepute drept improbabile rămâne una dintre marile vulnerabilități ale procesului decizional.

La patru ani de la începutul invaziei, războiul din Ucraina continuă să fie analizat drept un exemplu al limitelor avertismentelor strategice. Chiar și atunci când semnalele există și sunt comunicate, ele pot să nu fie luate în serios până în momentul în care realitatea confirmă cele mai pesimiste scenarii, notează publicația britanică.

Citește și: Pola Zilei: Va redeveni Ramona Lile rector la „Aurel Vlaicu”?