Spania devine prima țară din Europa care anunță oficial interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru tinerii sub 16 ani, măsura urmând să intre în vigoare începând de săptămâna viitoare, potrivit unei știri publicate de CNBC.

Decizia aliniază Spania la modelul deja adoptat de Australia și face parte dintr-un pachet amplu de reglementări privind responsabilizarea platformelor digitale.

Prim-ministrul Pedro Sánchez a declarat că guvernul va introduce măsuri stricte de control și verificare a vârstei, dar și mecanisme de răspundere juridică directă pentru companiile de tehnologie și conducerea acestora, în cazul în care utilizatorii sunt prejudiciați. „Rețelele de socializare au devenit un stat eșuat, un spațiu în care legile sunt ignorate, iar infracțiunile sunt tolerate”, a afirmat premierul spaniol.

Conform informațiilor CNBC, proiectul de lege prevede obligația platformelor de a implementa sisteme reale de verificare a vârstei, nu simple declarații pe proprie răspundere, precum și ștergerea conturilor minorilor sub 16 ani. De asemenea, sunt introduse sancțiuni administrative și penale, inclusiv răspunderea directă a directorilor executivi pentru conținut ilegal și prejudicii aduse minorilor.

Elon Musk l-a descris pe Sanchez drept „un tiran” și un „trădător pentru poporul Spaniei”

Anunțul a generat reacții dure din partea liderilor din industria tech. Elon Musk l-a atacat public pe Pedro Sánchez, calificându-l drept „tiran” și „trădător al poporului spaniol”, într-un nou episod al conflictului dintre guvernele europene și marile platforme digitale, potrivit AFP.

Măsura spaniolă vine într-un context internațional mai larg, în care tot mai multe state introduc restricții de vârstă pentru social media, pe fondul preocupărilor legate de sănătatea mintală a copiilor, dependența digitală, exploatarea sexuală online și rolul algoritmilor în amplificarea conținutului toxic.

Punct de vedere Salvați Copiii România: interdicție sub 13 ani, acces limitat între 13–15 ani

Organizația Salvați Copiii România propune un model legislativ etapizat pentru reglementarea accesului copiilor la rețelele de socializare, adaptat contextului național:

• Interdicție totală pentru copiii sub 13 ani – fără excepții, prin sisteme reale de verificare a vârstei (identitate digitală, verificare biometrică, portofele digitale de identitate), nu simple bifări formale.

• Acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani – doar cu acordul explicit al părinților, printr-un sistem național de validare a vârstei și control parental.

• Sancțiuni reale pentru platforme – responsabilizare juridică a companiilor care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și acces la conținut inadecvat.

• Educație digitală obligatorie în școli – introducerea în curriculum a educației media, siguranței online și alfabetizării digitale, pe modelul programului „Ora de Net”.

• Alternative offline reale – investiții în activități extracurriculare, sport, spații comunitare și programe sociale, pentru reducerea dependenței de ecrane.

• Rol activ al statului – Guvernul ca supraveghetor al pieței digitale, certificarea platformelor sigure și implementarea principiului „Safety by Design” (siguranță implicită prin designul platformelor).

Contextul care fundamentează propunerea

Datele Salvați Copiii și studiile internaționale arată un nivel critic de expunere și vulnerabilitate:

• Rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii 12–14 ani, peste o treime având profiluri publice.

• Peste 22% dintre copiii români (11–15 ani) prezintă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la telefon (OMS, 2024).

• Meta-analizele din perioada 2022–2025 indică legături consistente între utilizarea problematică a social media și depresie, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare, autovătămare și risc suicidar.

• În 2025, linia de raportare „Ora de Net” a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor, majoritatea generate chiar de minori.

• Între 80–90% din materialele CSAM la nivel european sunt generate de copii, inclusiv în România (84%).

Salvați Copiii România subliniază că măsurile propuse nu urmăresc restrângerea drepturilor copilului, ci protejarea acestora, printr-o tranziție etapizată:

interdicție (sub 13 ani) → acces limitat (13–15 ani) → acces responsabil (16–18 ani).

Organizația solicită Guvernului României inițierea, în regim de urgență, a unui cadru legislativ coerent de protecție digitală a copiilor, în acord cu Convenția ONU privind Drepturile Copilului și cu modelele deja adoptate sau în curs de implementare în state precum Australia, Spania, Danemarca, Franța și Austria.

Ce spun parlamentarii români despre adoptarea unei astfel de legi

Dezbaterea privind interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele sociale este deja prezentă în Parlamentul României, însă pozițiile politice sunt divergente. Europa Liberă a întrebat parlamentari de la toate partidele politice dacă ar susține un astfel de act normativ.

Mihai Ghigiu (PSD), președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, respinge ideea unei interdicții totale, susținând în schimb un pachet coerent de măsuri și politici publice. El consideră că problema nu poate fi rezolvată printr-o singură lege și cere o dezbatere amplă cu toți actorii implicați – părinți, elevi, tineri, ONG-uri, companii și instituții publice – în contextul creșterii violenței și adicțiilor în rândul tinerilor.

Ștefan Pălărie (USR), senator și membru al Comisiei de învățământ din Senat, se declară favorabil unei interdicții, inspirată de modelul australian, apreciind însă că un consens politic nu este încă matur, dar poate fi construit în perioada următoare.

În paralel, există deja inițiative legislative alternative:

•  Nicoleta Pauliuc (PNL) a propus legea „majoratului digital”, care prevede accesul minorilor sub 16 ani la social media doar cu acordul părinților, mizând pe instrumente de control parental, nu pe interdicție totală.

•  Niculina Stelea (AUR) susține că responsabilitatea trebuie să rămână în familie, nu la stat, respingând interdicțiile generale și avertizând asupra riscurilor introducerii unor sisteme de identificare digitală obligatorie pentru toți utilizatorii, prin baze de date centralizate și ID-uri digitale.

Dezbaterile nu sunt limitate la spațiul politic. ONG-urile sunt deja implicate activ în educația digitală: Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) derulează din 2017 programe de educație media în școli, prin care peste 300.000 de elevi și 1.200 de profesori au fost formați în domeniul siguranței online și al protecției în mediul digital.