Lucrările pe sectorul lipsă al autostrăzii A1 care leagă Aradul de Sibiu, cel dintre Margina și Holdea, cel mai problematic tronson al legăturii rutiere Sibiu–Nădlac, se desfășoară în prezent cu prioritate la galeriile tunelurilor, anunță Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, într-o informare publicată pe Facebook.

Tunelurile sunt şi cele care au făcut ca această porţiune de autostradă să nu fie finalizată o dată cu celelalte, ci să fie atribuită de mai multe ori iar lucrările să înceapă cu ani buni după finalizarea celorlalte tronsoane.

(Imagini postate de DRDP, cu stadiul lucrărilor pe Margina-Holdea)

Autostrada, Margina-Holdea şi tunelurile sale problematice

Potrivit postării de marţi de pe pagina de Facebook a DRDP, pe care o găsiţi AICI şi care include nu mai puţin de 35 de poze de la faţa locului, șantierul este activ pe mai multe secţiuni, atât în subteran, cât și în zonele realizate prin metoda „cut & cover”, în funcție de soluțiile tehnice stabilite prin proiect. Cele mai complexe lucrări se desfășoară la Tunelul 2, din zona Holdea.

Aici, galeria executată de antreprenorul UMB are o lungime totală de 1.985 de metri, din care au fost excavați până acum 660 de metri, parțial prin săpătură deschisă, parțial în subteran. Cealaltă galerie, realizată de Euro Asfalt, are o lungime de 1.825 de metri, iar stadiul excavației a ajuns la 796 de metri.

(Imagini postate de DRDP, cu lucrările din tunelurile de pe Margina-Holdea)

La Tunelul 1, din zona localității Margina, lucrările de excavație sunt deja finalizate, susţine DRDP, pe ambele galerii, iar șantierul a intrat în etapa realizării structurii de rezistență. Au fost încheiate aplicarea torcretului fin și execuția fundațiilor pentru bolta întoarsă. Pe galeria UMB, cu o lungime de 415 metri, se lucrează la hidroizolație și la primul element al căptușelii finale, în timp ce pe galeria Euro Asfalt, de 367,5 metri, hidroizolația este finalizată, iar lucrările continuă la căptușeala finală.

(Imagini cu șantierul din tunelurile de pe Margina-Holdea)

DRDP Timișoara mai precizează că mobilizarea în șantier este una „semnificativă”: peste 550 de muncitori și operatori sunt implicați direct, sprijiniți de aproximativ 200 de utilaje și echipamente specializate pentru lucrări de tunel. Stadiul fizic al proiectului a ajuns la 52%, se mai arată aici, iar lucrările continuă „în condiții dificile de teren și vreme”.

(Galeriile de pe Margina-Holdea, imagini postate de DRDP pe Facebook) 

Progresul de pe şantier vs. câlcâiul lui Ahile

Deși ritmul raportat oficial indică un avans constant, sectorul Margina–Holdea rămâne, potrivit analizelor independente și chiar recunoașterilor Ministerului Transporturilor, „călcâiul lui Ahile” al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plus, în pofida optimismului din postări, execuția este doar la jumătate, ceea ce înseamnă că în nici opt luni, cele două companii ar trebui să execute și cealaltă jumătate de lucrare, după ani de zile de stagnare.

Ciotul de doar 9,13 kilometri, început în 2013 și promis inițial pentru finalizare în 2016, a devenit în 2025 cel mai vulnerabil proiect major de infrastructură inclus în PNRR. România și-a asumat oficial finalizarea acestuia până în august 2026, termen-limită pentru decontarea fondurilor europene din PNRR, deși termenul contractual actual împinge finalizarea spre 2027.

(Lucrările de pe acest ciot de autostradă ar trebui să fie finalizate în august)

Miza este uriașă: dacă tronsonul nu va fi gata la timp, România riscă să piardă aproximativ 135 de milioane de euro din finanțarea PNRR. Cu toate acestea, autoritățile au preferat să mențină proiectul în program pentru a evita pierderea întregii investiții de peste 445 de milioane de euro, bani proveniți din mai multe programe europene succesive.

Istoria acestui ciot este una marcată de rezilieri, arbitraje internaționale și soluții tehnice complicate. Contractul inițial, semnat în 2013 cu Salini Impregilo, a fost reziliat în 2017, iar statul român a plătit ulterior aproape 40 de milioane de euro despăgubiri. Noul contract a fost atribuit abia în 2022 asocierii UMB – Euro Asfalt, la o valoare de aproximativ 360 de milioane de euro, incluzând construirea a două tuneluri lungi, impuse de cerințele de mediu pentru protejarea faunei.

(Tunelurile, cea mai mare provocare de pe autostrada Arad-Sibiu, în fotografiile DRPD)

Ciotul de autostradă, între optimism oficial și scepticismul experților

În timp ce CNAIR și Ministerul Transporturilor susțin că există șanse ca proiectul să fie finalizat până în august 2026 sau „la foarte scurt timp după”, organizațiile independente, precum Asociația Pro Infrastructura, rămân sceptice. Acestea consideră că lucrările la tuneluri sunt extrem de complexe și că un scenariu realist indică mai degrabă finalul anului 2027.

Până atunci, șoferii care tranzitează vestul țării vor fi nevoiți să mai suporte ieșirea de pe autostradă și ocolul pe DN68A, printr-o zonă deja celebră pentru ambuteiaje și timpi mari de așteptare.

Ca atare, în ciuda progresului vizibil din șantier, Margina–Holdea rămâne testul de stres al României în utilizarea fondurilor europene și veriga lipsă a unei autostrăzi A1 aproape complete între Sibiu și granița cu Ungaria.

Citeşte şi:

🚨 Accident cu răniți pe Calea Victoriei, în apropiere de fabrica de tramvaie