Consilierii județeni au aprobat în unanimitate inițierea planului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități din centrele Aradului, o obligație asumată de România prin PNRR. Președintele CJ a atras însă atenția că termenele și soluțiile impuse la nivel național sunt greu de aplicat în practică.

Consiliul Județean Arad a adoptat, în ședința de joi, 27 noiembrie, planul de dezinstituționalizare, primul pas într-un proces amplu care trebuie implementat etapizat până în anul 2030.

România și-a asumat, prin convențiile internaționale și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), grăbirea procesului de dezinstituționalizare, astfel că legile adoptate recent cer ca numărul persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre mari să scadă semnificativ, iar acestea să primească sprijin pentru o viață independentă în comunitate.

Președintele CJ, Iustin Cionca, a ținut însă să menționeze că măsura este obligatorie pentru România, fiind un jalon din PNRR, dar că statul nu a negociat suficient de bine condițiile.

„Este o măsură asumată la nivel național de statul român, un jalon PNRR care, dacă nu se îndeplinește, va duce la pierderea unor bani. Din punctul meu de vedere, nu cred că a fost negociat foarte bine, o să vedeți”, a declarat Cionca.

Președintele CJ a avertizat că soluțiile propuse de autoritățile centrale sunt dificil de pus în practică, în special pentru persoanele cu probleme psihice severe.

„Ne dau voie să cumpărăm apartamente sau să le închiriem, dar gândiți-vă la o persoană cu probleme psihice: dacă nu este asistată, nu știu dacă își va lua medicamentele, ce probleme poate genera într-o asociație de proprietari? Să facem clădiri în care să-i lăsăm să se autogospodărească, fără asistență de specialitate, mi se pare un lucru prost gândit”, a explicat acesta.

Cionca a precizat că CJ Arad a început deja discuțiile cu familiile beneficiarilor, însă „cei care i-au dat în grijă statului nu vor să-i ia înapoi”. În plus, Consiliul Județean a ridicat problema și la Uniunea Națională a Consiliilor Județene, menționând că doar trei județe din țară au adoptat până acum o hotărâre similară.

Totuși, instituția este obligată să aplice legislația: „Nu putem spune că ne opunem. Încercăm și vedem ce vom reuși.”

DGASPC Arad: 118 persoane vizate în prima etapă

Conducerea DGASPC Arad a detaliat pentru Special Arad informații despre centrele și numărul de beneficiari care trebuie incluși în procesul de tranziție către viața în comunitate (în termenul de 5 ani), dar nu a dorit să comenteze afirmațiile președintelui CJ.

Cele 118 persoane vizate sunt după cum urmează:

– 75 de beneficiari din centrele publice: 20 din Centrul pentru persoane adulte cu dizabilități Păuliș, 20 din Centrul Tabacovici, 35 din Centrul Vărădia de Mureș

– 43 de beneficiari din centre private: 30 din Centrul Fundației Căminul Speranței Vinga și 13 din Casa David Hălmagiu, Fundația Misiunea Creștină Română

DGASPC ne-a specificat că obiectivele stabilite la nivel național pentru Arad derivă din Ordinul ANPDPD nr. 359/2023 și sunt raportate la cei 247 de beneficiari din sistem la 31 decembrie 2020.

Județul trebuie să atingă trei praguri esențiale:

50% dezinstituționalizați – până în 2026 (124 persoane)

32% suplimentar – până la 30 iunie 2026 (84 persoane)

10% după 2026 – până în 2030 (16 persoane)

Directoarea DGASPC, Buzură Elena Valentina, ne-a mai transmis că dezinstituționalizarea că fiecare persoană va fi evaluată, iar soluțiile de integrare pot include revenirea în familie, locuințe incluzive sau sprijinul unor Asistenți Personali Profesioniști.

Servicii noi în județ și sprijin financiar pentru beneficiari

Instituția precizează că beneficiarii vor putea fi sprijiniți în comunitate prin centre de zi, servicii de asistență la domiciliu și centre de tip respiro. În prezent funcționează Centrul de Zi Opal din Arad, iar Centrul de Zi Armonia din Ineu va deveni operațional în 2027.

De asemenea, beneficiarii vor avea acces la: beneficiu de tranziție (adică sprijin financiar în situații de criză) și beneficiu de locuire ( indemnizație lunară pentru chirie, impozite și administrarea locuinței).

De menționat și că DGASPC Arad este, la ora actuală, partener într-un proiect național pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și are în vedere accesarea unei noi linii de finanțare care ar putea asigura locuințe incluzive pentru aproximativ 50 de persoane.

Ce se întâmplă cu angajații centrelor?

Directoarea DGASPC ne-a informat că vor avea loc întâlniri cu angajații din centrele vizate pentru a clarifica temerile legate de pierderea locului de muncă. O parte dintre ei vor fi implicați direct în planurile individuale de tranziție ale beneficiarilor, iar alții ar putea fi redistribuiți în centre noi sau în serviciile aflate în curs de înființare, având în vedere deficitul de personal.

Citește și:

Sesizările din cartiere privind insulele ecologice, discutate punctual în ședința Consiliului Local