Situația financiară a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad a stârnit una dintre cele mai lungi și tensionate ședințe ale Consiliului Județean din ultimii ani. Managerul Florina Ionescu a prezentat o analiză detaliată prin care a explicat de ce unitatea medicală a ajuns la datorii de 32 de milioane de lei: de la subfinanțarea cronică și creșterea costurilor, până la lipsa personalului și a decontărilor complete din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ampla „radiografie”, care a dus la organizarea uneia dintre cele mai lungi ședințe de Consiliu Județean din ultimii ani, a venit ca urmare a tensiunilor de la ședința comisiilor de specialitate, desfășurată miercuri. Deși vicepreședintele Sergiu Bîlcea fusese cel care ridicase inițial întrebarea privind necesitatea celor 20 de posturi vacante din spital, la ședința de plen de joi acesta a părut să se distanțeze ușor de subiect, când președintele Iustin Cionca i-a cerut să reia discuția.

În schimb, managerul Florina Ionescu a venit pregătită cu o prezentare amplă, cu grafice și analize, explicând consilierilor județeni cauzele care au dus la acumularea datoriilor și la presiunea financiară actuală a spitalului.

Ea a explicat că, deși a luat mai multe măsuri prin care a reușit să crească bugetul spitalului, cheltuielile cu pacienții (care adesea rămân neachitate de Casa Națională de Sănătate), scumpirile medicamentelor, a utilităților și creșterea TVA-ului au dus la acumularea de datorii.

Acesta este și motivul pentru care s-a solicitat modificarea celor 20 de posturi rămase vacante în urma unor pensionări, astfel încât la momentul scoaterii lor la concurs să poată fi angajate și persoane mai tinere, care să nu aibă o vechime atât de mare în câmpul muncii, ceea ce ar reduce și din costurile salariale.

Venituri mai mari, dar cheltuieli și mai mari

Potrivit acesteia, în ultimii ani, Spitalul Județean Arad a reușit să își crească semnificativ veniturile, printr-o mai bună contractare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și o optimizare a modului în care sunt tratate cazurile medicale.

„Dacă în 2022 spitalul a atras 136 de milioane de lei din contractul cu Casa de Asigurări, în 2024 am ajuns la 165 de milioane de lei, fără ca tarifele să fi crescut semnificativ”, a precizat managerul..

În același timp, numărul de cazuri tratate a crescut de la 32.000 la peste 40.000, iar spitalul a încurajat tratamentele de zi pentru a evita internările nejustificate și pentru a reduce costurile.

Totuși, creșterea veniturilor nu a fost suficientă pentru a acoperi scumpirile din ultimii ani. Numai în 2025, creșterile de prețuri la medicamente, materiale sanitare, utilități și servicii externalizate (pază, curățenie, catering etc.) au avut un impact estimat de peste 15 milioane de lei asupra bugetului spitalului.

„Noi nu avem nicio altă sursă de finanțare care să acopere aceste scumpiri”, a spus Florina Ionescu, explicând că bugetul spitalului este afectat de factori externi care nu pot fi controlați de echipa de management.

Finanțare inegală între spitalele din țară

Una dintre cele mai importante părți ale prezentării a vizat subfinanțarea spitalului arădean. Analizele făcute de manager arată că SCJU Arad primește subvenții salariale mai mici decât alte spitale din țară, deși are un volum de activitate comparabil.

„Am observat că, în cazul spitalului nostru, în 2024 subvențiile pentru influențele salariale reprezintă doar 64% din cheltuielile de personal, în timp ce în alte spitale județene procentul este de 70%. Diferența înseamnă 14,3 milioane de lei anual”, a explicat Florina Ionescu.

Aceasta a adăugat că a ridicat problema și la o întâlnire națională cu alți manageri de spitale, unde un expert în politici de sănătate i-a confirmat concluziile:

„La acea conferință, expertul din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică a prezentat un grafic care arată că pentru 80% din spitalele publice din România, subvențiile pentru influențele salariale sunt mai mari decât veniturile din servicii spitalicești. Media națională este de 68%, ceea ce mi-a confirmat analizele făcute de mine în ultimii ani. Dacă și spitalul nostru ar fi beneficiat de o finanțare cel puțin egală cu media națională, nu am fi avut datorii, ci excedent”, a spus managerul SCJU Arad.

Dincolo de statistici, realitatea pacientului

De amintit și intervenția din cadrul ședinței a șefei Colegiului Medicilor Arad, Simona Borta, care este totodată și medic șef la Secția Medicină Internă I din cadrul SJCU. Dumneaei a evidențiat și tratamentele și investigațiile medicale care rămân neacoperite de Casa de Asigurări de Sănătate, deși ele sunt vitale pentru pacienți. A exemplificat cu un caz în care un pacient grav bolnav a fost internat timp de 6 luni, însă doar o parte din cheltuieli au fost acoperite de CAS.

„Aș vrea să vă dau un singur exemplu concret ca să înțelegeți de ce sunt cheltuieli mari la Spitalul Județean. În decembrie 2024, s-a internat un pacient în secția de Terapie Intensivă, care a totalizat 175 de zile de spitalizare. Adică aproape 6 luni. Decontul de cheltuieli pentru acel pacient a fost de 533.000 lei. Ceea ce am primit noi de la Casa de Asigurări, suma maximă care se pune pe cazurile complexe, a fost 25.000 lei. Și asta este doar un singur caz, sunt multe altele”, a spus dr. Borta.

Conducerea spitalului susține că a făcut eforturi pentru a menține echilibrul financiar și pentru a oferi condiții cât mai bune pacienților, în ciuda presiunii uriașe de pe buget. Totuși, în prezent, mai multe secții funcționează sub normativul minim de personal, ceea ce duce la ore suplimentare, oboseală și, inevitabil, nemulțumiri.

În concluzie, prezentarea de la ședința Consiliului Județean a pus în lumină lupta între eficiența administrativă și un sistem de finanțare care nu ține pasul cu realitatea. Pe hârtie, cifrele pot arăta o creștere a veniturilor și a indicatorilor de performanță, dar în viața de zi cu zi, pacienții resimt lipsa personalului, timpii mari de așteptare și condițiile dificile din unele secții.

Diferența dintre statistică și percepția pacienților rămâne una dintre marile provocări ale sistemului medical arădean, un sistem în care eficiența contabilă nu reușește întotdeauna să se traducă în confort și încredere pentru cei care ajung la spital.

Citește și:

Bine sau rău? Cât de mulțumiți sunt arădenii de modul în care sunt tratați la Spitalul Județean Arad

Deficit de personal la mai multe secții din cadrul Spitalului Județean. Peste 600 posturi sunt vacante