Serviciul Român de Informații (SRI) propune modificarea legislației, inclusiv a legii penale, pentru a permite combaterea „eficientă a propagării” campaniilor coordonate de dezinformare care urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Instituția atrage atenția că, în ultimele zile, mai ales pe rețelele sociale, au circulat numeroase teorii ale conspirației referitoare la explozia unui bloc din cartierul Rahova, din București. Unele dintre aceste informații false au vizat direct instituții ale statului și angajați ai acestora.

„Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, a transmis SRI într-un comunicat remis luni presei.

Serviciul avertizează populația asupra pericolului redistribuirii mesajelor neverificate provenite din surse anonime sau necredibile și recomandă ca informarea să se facă exclusiv din surse oficiale, după verificarea faptelor.

Propunere legislativă pentru combaterea dezinformării

Potrivit SRI, este necesară o actualizare a cadrului legal privind dezinformarea, pentru a contracara mai eficient campaniile care subminează autoritatea statului și pot genera insecuritate publică. Scopul ar fi prevenirea răspândirii mesajelor false, radicale sau extremiste, considerate o amenințare directă la siguranța cetățenilor.

Explozia din Rahova și valul de teorii conspiraționiste

După explozia produsă în cartierul Rahova, cauzată cel mai probabil de o acumulare de gaze, tragedie în urma căreia trei persoane au murit și alte 15 au fost rănite, mediul online a fost inundat de teorii conspiraționiste.

Antena 3 a relatat că unele dintre aceste postări sunt distribuite prin aceeași rețea de conturi folosită anterior în campanii online din timpul alegerilor prezidențiale.

Cea mai răspândită teorie falsă susține că explozia nu ar fi fost provocată de gaze, ci de o bombă. Aceasta contrazice datele existente, care arată că blocul avea probleme cunoscute cu scurgerile de gaze, iar locatarii sesizaseră miros persistent de metan, ceea ce dusese chiar la oprirea temporară a furnizării gazelor.

Ținte false și speculații periculoase

O altă teorie, răspândită masiv, susține fără nicio dovadă că ținta exploziei ar fi fost fiul șefului SRI, generalul Răzvan Ionescu.

O altă conspirație o vizează pe una dintre victime – o avocată cu peste 20 de ani de experiență, care locuia și își avea biroul în apartamentul distrus de la etajul 5. Autorii dezinformării au asociat moartea acesteia cu activitatea sa profesională, susținând că ar fi fost „victimă a sistemului” pentru că reprezenta o parte vătămată într-un dosar legat de tragedia Colectiv.

„Victima nu era «o persoană oarecare» — era avocatul care a reprezentat părți vătămate în dosare cu vulnerabilități mari ale instituțiilor statului (Colectiv). MOTIVUL: apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere”, se arată într-o astfel de postare conspiraționistă.

De asemenea, o altă teorie viralizată pe TikTok susține că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, ar fi vizitat avocata cu o zi înainte de explozie — afirmație care nu este susținută de nicio imagine, document sau mărturie.

Dezinformări extreme pe rețelele de socializare

În unele grupuri de pe Telegram, explozia a fost descrisă drept o „operațiune de eliminare” organizată de Mossad și de o așa-numită „mafie CE”, fără nicio explicație privind sensul acestor termeni. Alte postări merg până la teorii despre „sacrificii ritualice umane”.

Totodată, decizia autorităților de a demola blocul — recomandată de Inspectoratul de Stat în Construcții, care a concluzionat că structura este grav afectată și consolidarea ar fi prea riscantă — a fost interpretată de unii ca o încercare de a „mușamaliza” cazul și de a reduce la tăcere vocile critice la adresa sistemului.

Aceste mesaje conspiraționiste sunt amplificate inclusiv de conturile unor politicieni care se revendică de la curente suveraniste, contribuind astfel la climatul de neîncredere în instituțiile statului.