Parlamentul României se află astăzi, duminică, 7 septembrie 2025, în fața unui moment fără precedent: nu mai puțin de patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan condus de Ilie Bolojan vor fi dezbătute și supuse la vot, începând cu ora 13:00. Este pentru prima dată în istoria legislativului românesc când patru moțiuni se votează în aceeași zi, și în plus într-o duminică.

Contextul politic: asumarea răspunderii Guvernului Bolojan și reacția opoziției

Totul a pornit de la decizia premierului Ilie Bolojan de a-și asuma răspunderea, pe 1 septembrie, asupra unui pachet de cinci proiecte de lege care alcătuiesc „pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare”. Acestea vizează reforma în sănătate, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea unor autorități administrative autonome, pensiile de serviciu ale magistraților și un set de măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, potrivit Libertatea.

Nemulțumită de această procedură, pe care o consideră un „abuz legislativ fără precedent” și chiar un act de „terorism legislativ”, opoziția — formată din AUR, SOS România și POT — a depus patru moțiuni de cenzură. Singurul proiect pe care nu l-a contestat este cel referitor la pensiile magistraților, care, potrivit României Libere, e deja un subiect sensibil, aflat pe masa Curții Constituționale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a sesizat CCR.

Cele patru moțiuni, titluri și teme, șanse

Fiecare dintre cele patru moțiuni atacă o direcție majoră a politicilor Guvernului:

„Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România!” – critică lipsa de reforme și agravarea problemelor din sistemul sanitar.

„Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!” – vizează managementul companiilor de stat, acuzat de politizare și ineficiență.

„Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare” – denunță lipsa de guvernanță profesionistă în instituțiile de reglementare.

„Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” – contestă măsurile de austeritate și impactul lor asupra nivelului de trai.

Șansele opoziției: peste 100 de voturi lipsă

Pentru ca Guvernul Bolojan să fie demis, este nevoie de 233 de voturi „pentru”. Conform calculelor făcute de HotNews, opoziția are în prezent 133 de parlamentari:
AUR: 89, SOS România: 25, POT: 19.

Prin comparație, coaliția de guvernare deține 311 mandate: PSD (131), PNL (72), USR (59), UDMR (32) și grupul minorităților (17). În plus, există 19 parlamentari neafiliați, a căror opțiune de vot este incertă. Chiar și în cel mai optimist scenariu, opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi, ceea ce face aproape imposibilă trecerea moțiunilor.

Situația a generat și un episod anecdotic: deputatul Dorin Popa, fost membru POT și actual PSD, a semnat din greșeală una dintre moțiuni, cea pe sănătate, crezând că parafează „o inițiativă legislativă”. Contactat de HotNews, parlamentarul a declarat: „A fost o eroare. Dacă voiam să semnez, semnam toate patru, nu doar una. Am semnat în grabă, nici nu am văzut ce e.”

Procedura de astăzi: patru plenuri succesive

Conform Constituției, fiecare moțiune trebuie citită din nou, dezbătută și votată în plenul reunit. După finalizarea unei ședințe, potrivit Libertatea, se convoacă imediat următoarea, până la parcurgerea tuturor celor patru texte. Procesul se anunță lung, iar ședința Parlamentului ar putea dura până seara târziu.

Programarea dezbaterii chiar azi a fost un punct de dispută între putere și opoziție. AUR ar fi preferat ca ședința să aibă loc săptămâna viitoare, pentru a putea participa la „Sărbătoarea națională de la Țebea”, dar coaliția a impus calendarul accelerat.

Posibile consecințe ale moţiunilor

Liderii opoziției susțin că moțiunile reprezintă „singura cale” de a opri o guvernare „autoritară și toxică”, după cum a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu (citat de Europa Liberă). În schimb, coaliția guvernamentală mizează pe o majoritate solidă și respinge acuzațiile, argumentând că asumarea răspunderii a fost necesară pentru a implementa rapid reforme urgente.

Dacă moțiunile vor fi respinse, pachetul de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea va fi considerat adoptat automat. Dacă una dintre moțiuni ar trece, Executivul ar cădea, deschizându-se o nouă etapă de negocieri politice și potențială instabilitate.

Ziua de 7 septembrie 2025 marchează, ca atare, un moment istoric pentru politica românească, cu cele patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. Deși șansele de reușită sunt minime pentru opoziție, tensiunea politică rămâne ridicată, iar votul de astăzi va arăta nu doar soliditatea coaliției de guvernare, ci și gradul de mobilizare al opoziției într-un context economic și social extrem de fragil.

Citeşte şi:

Jocul scrisorilor deschise: deputatul Fifor îi provoacă pe parlamentarii arădeni să semneze o scrisoare deschisă pentru drumul expres Arad-Oradea. Ce răspund aceștia?