Cu toate că premierul Ilie Bolojan insistă ca reforma administrativă să includă posturile efectiv ocupate pentru a reduce cheltuielile reale, în județul Arad tăierile de 40% din personalul bugetar vor afecta în principal posturile vacante, pe când numai 5% dintre posturile ocupate vor fi vizate.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, într-o conferință de presă susținută astăzi, 2 septembrie, că reducerea posturilor din administrația publică este obligatorie pentru echilibrarea bugetului și evitarea unei crize administrative viitoare și a prezentat cum, în primele șase luni din 2025, aceste cheltuieli au crescut cu 10%, deși bugetul prevedea o scădere de 5%, fapt ce arată lipsa de control și eficiență în sistem. El a criticat aspru propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a numărului maxim de posturi, pe motiv că nu afectează posturile efectiv ocupate și, prin urmare, nu aduce economii reale și a insistat că adevărata reformă trebuie raportată la cele aproximativ 130.000 de posturi ocupate, nu la plafonul de 190.000. Posturile vacante, care reprezintă circa 32% din total, au doar un rol tehnic de susținere a organigramelor, fără a genera costuri directe.

Bolojan a propus o analiză transparentă a cheltuielilor administrației locale, cu publicarea unor simulări de reduceri la nivel de județe și localități. O reducere de 5% a posturilor efectiv ocupate ar presupune diminuarea cu cel puțin 30% a numărului maxim, ceea ce ar afecta sub 1.000 de unități administrative din cele peste 3.200 existente. Aproximativ o treime dintre localități au personal supradimensionat. Premierul a invocat experiența sa din Bihor, unde reducerile au generat economii redirecționate către investiții și atragerea de fonduri europene.

Județul Arad: de la 4600 posturi la 3151 posturi

În județul Arad, analiza guvernamentală arată că o reducere de 40% a posturilor din administrația locală ar însemna trecerea de la 4.600 la 3.151 de posturi. Totuși, cea mai mare parte a reducerilor va viza posturile vacante, astfel încât doar 5% din cele efectiv ocupate vor fi afectate.

În cifre, este vorba de aproximativ 136 de posturi ocupate care ar urma să fie desființate. Reducerile vor afecta 27 de unități administrativ-teritoriale, adică o treime din totalul UAT-urilor din județ.

La nivel național, reforma ar putea însemna disponibilizarea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale.

Premierul a extins discuția și la administrația centrală, unde a dat exemplul Autorității pentru Protecția Consumatorilor, unde o reducere de 20% ar putea crește performanța și ar diminua costurile. El a avertizat că, fără măsuri ferme, România riscă reorganizări administrative forțate și menținerea unor „găuri negre” în finanțele publice. În opinia sa, este inacceptabil ca impozitele suplimentare pe locuințe și alte bunuri să fie folosite pentru a acoperi cheltuieli inutile, în loc să finanțeze investiții esențiale.

Bolojan a reafirmat că reducerea personalului din administrație a fost o decizie asumată de coaliția de guvernare, atât la nivel central, cât și local, și că nu poate gira un pachet economic incomplet. În lipsa reformei, deficitul bugetar, estimat la peste 8% în acest an, nu va putea fi redus, iar România va rămâne blocată într-un cerc vicios al cheltuielilor nejustificate și al lipsei de investiții.

Citește și:

Amenzi de 90.000 de lei pentru doi bărbați din Arad care au aruncat deșeuri provenite din construcții | Video