Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, într-o conferință de presă, un amplu pachet fiscal, gândit în trei etape, menit să corecteze urgent deficitul bugetar al României, aflat la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Printre măsurile anunțate în pachetul 1 se numără plafonarea salariilor și pensiilor în sectorul public, reașezarea cotelor de TVA, creșterea accizelor și a contribuțiilor la sănătate, reforma burselor școlare și suprataxarea profiturilor din domenii considerate privilegiate.

„Suntem în ceasul al unsprezecelea. Dacă nu luăm măsuri, riscăm să ajungem în incapacitate de plată, să pierdem accesul la fonduri europene și să intrăm într-o recesiune severă”, a avertizat Bolojan.

Bolojan anunță măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice

Măsurile anunțate de Bolojan sunt împărțite în 3 pachete, iar cele din primul pachet ar urma să se aplice, după negocieri, în mare parte din 1 august.

Iată-le:

– înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 şi 2026, după ce în 2024 au fost înregistrate creșteri de peste 20% la salarii și peste 30% la pensii.

– creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar, pentru reducerea orelor plătite suplimentar (peste 30.000 de ore), fără diminuări salariale.

– reforma burselor școlare: se va păstra doar bursa de merit, acordată într-un număr limitat, și bursa socială pentru elevii din familii defavorizate. Bolojan a criticat acordarea „la grămadă” a burselor de merit, în condițiile în care mulți elevi dintre cei cu burse nu promovează bacalaureatul.

– reforma administrației locale, eliminarea unor sporuri „în cascadă” și tăierea subvențiilor nejustificate la companiile de stat.

Creșteri de taxe și contribuții

În ceea ce privește creșterile de taxe și contribuții, pachetul 1 propus de Guvern vizează:

– reașezarea cotelor de TVA: de la actualele 5%, cota redusă, 11% și 19%, la 11%, cota redusă, respectiv 21%. Cota redusă  va rămâne pentru medicamente, alimente, cărți, energie termică, apă și lemne de foc. Domeniul HoReCa va rămâne temporar la 11%, dar ar putea crește la 21%, dacă veniturile de aici nu vor crește în această perioadă (până la finele anului 2025).

– creșterea accizelor cu 10% la alcool, tutun și combustibili. Pentru transportatori, se va implementa o schemă de compensare parțială.

– aplicarea contribuției CASS la pensiile de peste 3.000 de lei, cu 10% pe suma care depășește acest prag. Exemplu: la o pensie de 4.000 lei se va reține 100 de lei.

– impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026.

– suprataxarea profiturilor băncilor și a câștigurilor din jocurile de noroc.

Obiectivul: recâștigarea încrederii piețelor

Bolojan a explicat că România cheltuiește cu 32% mai mult decât încasează, iar situația actuală este comparabilă cu cea din 2010, când s-au tăiat salariile și a crescut TVA-ul la 24%. Dacă nu se iau măsuri imediate, a afirmat premierul, România riscă: pierderea accesului la piețele internaționale de creditare, blocarea fondurilor europene, o recesiune profundă, deprecierea monedei, creșterea șomajului.

„Din 100 de lei încasați, cheltuim 132. Nu putem continua așa. Nu mai este loc de amânări”, a început prezentarea pachetelor de măsuri premierul.

Etapele reformei

Pachetul prezentat pe larg de premier (care va fi detaliat mâine de ministrii) este doar prima etapă, concentrată pe măsuri structurale – venituri și cheltuieli. În a doua etapă, programată pentru finalul lunii iulie, guvernul va veni cu măsuri legate de: reforma pensiilor speciale, în conformitate cu jaloanele din PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE), valorificarea mai eficientă a activelor statului și actualizarea redevențelor, reducerea personalului și a cheltuielilor în companiile de stat.

Când vine pachetul numărul 2?

Premierul Bolojan consideră că aceste măsuri sunt dure, dar necesare. Ele sunt propuse (prin asumarea răspunderii Guvernului săptămâna viitoare) ca un răspuns urgent la o situație bugetară critică și ca un efort pentru a reda încrederea piețelor și cetățenilor în capacitatea statului român de a-și gestiona finanțele.

Bolojan a declarat, întrebat când va fi adoptat parchetul al doilea și dacă tot sub forma asumării răspunderii va veni şi aceasta, faptul că „Pachetul 2 va putea fi adoptat tot într-o formulă de asumare a răspunderii. Dacă nu, va trebui să așteptăm până în toamnă”.

Referindu-se la măsurile care vizează companiile de stat, premierul a amintit că există pentru acestea și rectificarea de buget, pe minus, reducerea personalului auxiliar, creșterea eficienței la companiile de stat etc. și a sperat că pe unii din companii „îi va apuca totuși ruișnea”.

A mai indicat faptul că speră că reducerile de personal să se facă în toate instituțiile din România.

Se taie şi de la investiţii

Bolojan a punctat, totodată, că nu există suficienți bani pentru ca toate investițiile să continue și că va face o analiză a acestora, ce este pe fonduri europene, ce nu este la fel de important, ce nu este la fel de urgent, ce nu are un stadiu foarte avansat de execuţie, pentru a prioritiza  investiţiile, analiză care se va face în această lună.

Explicațiile date de Ilie Bolojan pentru creșterea taxelor

Ilie Bolojan a explicat de ce pachetul de măsuri anunțat de guvern  implică nu doar ajustări de cheltuieli, ci și creșteri de taxe. Potrivit acestuia, realitatea fiscală a României nu permite o corecție bugetară exclusiv prin reducerea cheltuielilor, fiind necesară și o consolidare a veniturilor statului.

„Ar fi bine dacă am putea face aceste corecții doar scăzând cheltuielile, dar acest lucru este imposibil. Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE, raportate la PIB, din două motive clare: pe de o parte, nivelul taxelor este, în majoritatea cazurilor, în jumătatea inferioară a clasamentului european, iar pe de altă parte, ne confruntăm cu o evaziune fiscală semnificativă și cu o fraudare a fondurilor publice”, a spus Bolojan.

Premierul a subliniat faptul că nu este suficientă doar combaterea evaziunii fiscale, ci este nevoie și de măsuri ferme pentru a reduce frauda din gestionarea banului public. În acest context, ajustarea bugetară devine un proces complex, bazat pe un mix de politici: reduceri de cheltuieli, creșteri de venituri și replanificarea investițiilor.

„Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ne permitem – cu 10% peste media europeană. În același timp, avem un număr prea mare de angajați în sectorul public raportat la numărul de contribuabili”, a adăugat el.

Bolojan a evidențiat și câteva exemple concrete privind nivelul scăzut al impozitării în România: „Suntem pe antepenultimul loc în UE la cota de TVA și la impozitarea dividendelor. La impozitarea proprietăților, colectăm doar 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,85%”.

Citeşte şi:

Bolojan acuză: nesimțire instituțională la RA-APPS. O vilă istorică închiriată unui privat care a reînchiriat-o unei bănci de stat cu zeci de mii de euro lunar!