„Astăzi le aducem un omagiu «muierilor» anticomuniste, aceste suflete curajoase ale căror povești inspiră și în prezent”. Aceasta e prima frază dintr-o scurtă postare pe rețeaua de socializare Facebook a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, un cont de Facebook pe care vă sfătuim să-l urmăriți dacă nu vreți să uitați trecutul, iar acesta să se repete cumva.

„«Muierile» anticomuniste nu au fost doar mame, soții sau fiice, ci au fost eroine ale rezistenței, martore ale suferinței și simboluri ale curajului în fața fricii. În ciuda pericolului iminent, au ales să vorbească, să se opună, să nu se lase învinse de tăcere și frică. Fiecare gest de rezistență, fiecare cuvânt rostit în clandestinitate, fiecare clipă de curaj au fost pași spre libertate”, se mai arată aici.

În pozele care însoțesc postarea apar Elisabeta Rizea, Doinea Cornea, Marianne Kardos, Ortansa Ciubotaru, Principesa Ileana a României, Monica Lovinescu, Adriana Georgescu Cosmovici, Maria Țopârnea și alte luptătoare anticomuniste.

La ora la care publicăm acest articol, postarea Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a fost redistribuită de 1.700 de ori, are peste 1.600 de aprecieri și zeci de comentarii.

În fapt, rețelele de socializare sunt pline de postări, serioase, ironice, subtile, brutale pe tema „muierilor”, ca replică la declarația făcută de fostul candidat la alegerile prezidențiale, George Simion.

Acesta a afirmat marți, într-un mesaj, că ia în calcul să conteste la CCR rezultatul alegerilor, pentru că este „luptător, nu muiere, nici trădător”.

Muierile, celelalte derapaje și pasivitatea statului român

Într-una dintre postările sale pe Facebook, Răzvan Luțac, ziarist la Snoop, amintește făcând referire la atitudinea asumată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, prin publicarea galeriei foto cu „muieri” anticomuniste, ca răspuns la ce a scris ieri George Simion, faptul că „derapajele multiple ale fostului candidat la alegerile prezidențiale vin pe fondul unei pasivități de ani de zile a statului român”.
Acesta a mai precizat tot acolo:

„Spun asta pentru că am văzut-o în listă pe Principesa (Domnița) Ileana. În România a existat o localitate cu numele ei, în județul Brăila.

Azi se numește Salcia Tudor.
Carmen Sylva e acum Eforie Sud. S-a numit, între timp, și Vasile Roaită.
Domnița Elena e 23 August.
Dacă vă întrebați unde găsiți localitatea Regina Maria, nu în România, ci în Republica Moldova.
(informații citate dintr-un articol scris de mine în Libertatea acum câțiva ani)”.

Pe 19 mai, prof. univ.dr. Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a adresat o Scrisoare deschisă noului președinte al României, în care indică, printre altele, faptul că „o democrație sănătoasă se consolidează prin recunoașterea adevărului istoric și prin asumarea onestă a acestuia. Iar această asumare, mai cu mare acum, depinde și de Președintele României”.

Iată textul integral al scrisorii adresate lui Nicușor Dan:

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE NOUL PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI

Nicușor Dan și nevoia de asumare a trecutului pentru o democrație sănătoasă

Alegerea lui Nicușor Dan ca Președinte al României este un semn că în societatea noastră există încă resurse de speranță, de coerență și de refuz al spectacolului politic golit de conținut. Este o victorie a celor care cred în competență, în onestitate și în ideea că politica trebuie să fie, înainte de orice, în slujba cetățenilor și a valorilor democratice.

Dar această victorie vine și cu o responsabilitate majoră: aceea de a construi un mandat prezidențial care să nu ignore trecutul și să nu ocolească memoria istorică. În repetate rânduri am atras atenția că o societate autentică nu poate funcționa democratică dacă nu asumă, lucid și responsabil, istoria totalitără. Totalitarismul comunist nu este o simplă filă în manuale, ci o rană adâncă în memoria noastră colectivă, o realitate care a distrus destin și a mutilat conștiințe.

Am putut vedea cu toții, în vremea din urmă și inclusiv în această campanie electorală, cum ignoranța istorică privind recentele și instrumentele trecute politice a nostalgiei totalitare s- în pericole reale pentru transformarea democratică și europeană al României. Fără o contrapondere fermă din partea statului, fără o politică a memoriei asumată și vizibilă, aceste tendințe riscă să slăbească atașamentul cetățenilor față de valorile libertății, pluralismului și statului de drept.

De aceea, politicile memoriei trebuie să devină o prioritate pentru orice lider democratic. Nu doar comemorări, nu doar discursuri la date aniversare, ci acțiuni concrete, politice educaționale coerente și dinamice, muzee vii ale memoriei, spații publice care să vorbească despre suferințele trecutului și despre rezistența demnității umane.

În acest efort, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) joacă un rol fundamental. Nu este o instituție pe care să o lăsăm în umbra birocrației de stat. Este una dintre puținele punți reale între trecutul pe care trebuie să-l cunoaștem și viitorul pe care să-l construim. A ignora sau a minimaliza rolul IICCMER înseamnă a accepta, tacit, că uitarea și mai comodă decât adevărul.

Domnule Președinte Nicușor Dan, am încredere că veți avea curajul de a sprijini această direcție. Avem nevoie de o Românie care nu trebuie să descoperiți viitorul, ci înțelegeți și ce anume trebuie să nu mai repete. Memoria nu este o povară – este o temelie.

O democrație sănătoasă se consolidează prin recunoașterea adevărului istoric și prin asumarea onestă a acestuia. Iar această asumare, mai cu mare acum, depinde și de Președintele României.

Prof. univ.dr. Daniel Șandru
Președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Citește și:

George Simion a luat județul Arad. Au fost numărate toate voturile