Friedrich Merz a suferit un eşec neaşteptat marţi, nereuşind să obţină majoritatea necesară în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei, scrie Ziarul Financiar care citează CNBC.

Pentru a accede în cea mai înaltă funcţie executivă din stat, Merz avea nevoie de cel puţin 316 voturi în Parlament. Cu toate acestea, doar 310 parlamentari au votat în favoarea sa, lăsându-l la doar şase voturi distanţă de victorie.

Imediat după anunţarea rezultatului, indicele bursier german DAX a reacţionat negativ, accentuându-şi pierderile şi ajungând la o scădere de aproximativ 1% până la ora 9:30, ora Londrei.

Această evoluţie marchează un recul surprinzător pentru Merz, care era considerat favorit şi despre care se credea că va fi învestit oficial chiar în aceeaşi zi.

Atmosfera din Bundestag a devenit tensionată, iar sesiunea parlamentară a fost suspendată pentru ca partidele să poarte discuţii interne.

Se aşteaptă ca un al doilea vot să fie organizat în perioada următoare, însă rezultatul de astăzi ridică semne de întrebare privind coeziunea politică din spatele candidaturii lui Merz şi încrederea reală de care se bucură în rândul aleşilor.

UPDATE: Germania are în cele din urmă un nou cancelar: Friedrich Merz, liderul creştin-democraţilor, a fost ales la limită

Friedrich Merz a fost ales marţi cancelar al Germaniei în urma unui al doilea tur de vot în Bundestag, după ce nu a reuşit să obţină sprijinul necesar în prima rundă, scrie Bloomberg, preluat de Ziarul Financiar.

Merz a avut nevoie de cel puţin 316 voturi din cele 630 ale parlamentarilor şi a obţinut 325, scrie Bloomberg.

Victoria lui Merz era anticipată de analişti, în contextul în care partidul său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), şi aliatul său bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU), au câştigat cele mai multe voturi la alegerile federale din februarie.

CDU/CSU vor forma un guvern de coaliţie cu Partidul Social-Democrat (SPD), aflat pe locul trei în alegeri.

Acordul de coaliţie a fost semnat oficial luni, după săptămâni de negocieri.

Documentul prevede reforme în domenii precum migraţia, fiscalitatea pentru persoane fizice şi companii, precum şi măsuri sociale, inclusiv modificarea salariului minim.