Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB, aferent anului 2023, anunţă Ministerul de Finanţe. Este cel mai mare deficit bugetar din ultimii patru ani, România consemnând în 2020 un deficit bugetar de 9,2% din PIB, potrivit News.ro.

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, anunţă Ministerul de Finanţe.

Veniturile totale au însumat 574,60 miliarde lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente (+17,4%): în principal contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 49,04 miliarde lei, în creştere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Cheltuielile de personal au însumat 164,60 miliarde lei, în creştere cu 24% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1 punct procentual mai mari faţă de anul precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 93,66 miliarde lei, în creştere cu 21,4% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 23,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 223,93 miliarde lei în creştere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Citește mai mult pe News.ro.

Citește și:

Aradul a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de circa 21 milioane lei