E vremea protestelor și în justiție, tot pentru salarii, iar Judecătoria Arad protestează dur și decide că, începând cu 14 decembrie 2023,  „se adoptă pe durată nedeterminată, ca măsură de protest, amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Arad, până la momentul revenirii acţiunilor Guvernului României în matca constituţională”. Doar câteva excepții vor scăpa de decizia dură luată de  Judecătoria Arad, comunicată de instanţă prin intermediul unui comunicat de presă. 

Judecătoria Arad, protest împotriva actelor Guvernului

Comunicatul de presă privind poziția Judecătoriei Arad în raport de preconizatele măsuri legislative
aflate pe ordinea de zi a Guvernului în data de 14.12.2023, justifică astfel decizia luată:

„În urma dezbaterilor desfăşurate în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor Judecătoriei Arad din data de 14.12.2023 s-a concluzionat:

Alineatul 4 al articolului 1 din Constituţia României statuează că <Statul se organizează
potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească –
în cadrul democraţiei constituţionale”>,  iar conform alineatul nr. 5 al aceluiaşi articol <În
România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie>.

Aşadar, statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea legilor şi tuturor actelor
normative cu aceasta, existenţa regimului de separaţie a puterilor publice, care trebuie să
acţioneze în limitele legii, şi anume în limitele unei legi ce exprimă voinţa generală.

Una dintre condiţiile realizării acestor obiective fundamentale ale statului o constituie
buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiului separaţiei şi echilibrului
puterilor în stat.

O obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei

Prin Decizia nr. 972/2012 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 800/28.11.2012
Curtea Constituţională a reţinut că a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei
executoriu, reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei
funcţionări a justiţiei.

În cauza anterior citată s-a mai reţinut că „teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului
poate, în virtutea dispoziţiilor regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează
cu transformarea acestei autorităţi în putere judecătorească, concurentă cu instanţele
judecătoreşti în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca
efect acceptarea ideii că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt
opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege,
deci care sunt mai presus de lege. Ori, o astfel de interpretare dată dispoziţiilor referitoare la
autonomia regulamentară este în vădită contradicţie cu dispoziţiile art.1 alin.(4), art.16 alin.(2),
art.61 alin.(1), art.124 şi art.126 alin.(1) din Constituţie.”

Judecătorii invocă legile europene

Mai apoi, în comunicat, se fac câteva referiri la jurisprudenţa, la reglementările stabilite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la deciziile CEDO, care au reținut „în mod constant şi inechivoc că <dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână ineficientă în detrimentul unei părţi>. Executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri, pronunţată de orice instanţă, trebuie aşadar considerată ca făcând parte integrantă din „proces”, in sensul art. 6 din Convenţie”.

Motivul protestului:  fonduri insuficiente pentru salarii

Mai apoi, judecătorii mai arată că:

„Prin cele două proiecte de acte normative aflate pe ordinea de zi a Guvernului României, ca reprezentant al puterii executive, se încalcă atât principiul separaţiei şi echilibrului puterilor
in stat, garantat la nivel constituţional, prin aceea că una dintre cele trei puteri ale statului,
împiedică buna funcţionare a celeilalte prin neasigurarea fondurilor necesare achitării integrale a
salariilor personalului din justiţie pentru anul 2024, cât şi dreptul la un proces echitabil şi
protecţia proprietăţii, garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Lipsa unei colaborări loiale între puterile statului, manifestată de Guvernul României este
evidentă în raport cu modalitatea în care s-a întocmit bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
avizul conform al Consiliului Superior al magistraturii fiind solicitat pentru o formă care nu se
regăseşte în actul normativ ce urmează a fi adoptat.

Mai mult, comportamentul puterii executive, care prin proiectul de ordonanţă de urgenţă
privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termen
încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil prin interzicerea executării unor hotărâri
judecătoreşti definitive cu privire la o întreagă categorie profesională, drept pe care anterior l-a
suspendat prin acte normative succesive, este de o gravitate fără precedent şi încalcă articolul 1
din Constituţia României”.

Gravitatea actelor Guvernului tratată cu protest 

Concluzia din comunicat e clară: „Având în vedere gravitatea celor enumerate anterior, în semn de protest față de modul neloial şi profund neconstituţional în care Guvernul României înţelege să îşi exercite prerogativele, Adunarea generală a judecătorilor de la Judecătoria Arad, în temeiul dispozițiilor
art. 13 lit. a) şi d) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin
Hotărârea 3243/2022, cu modificările ulterioare, cu unanimitatea judecătorilor prezenţi a adoptat
următoarea hotărâre:

1 . Se adoptă pe durată nedeterminată, începând cu data de 14.12.2023, ca măsură de
protest, amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Arad pe o durată
nedeterminată, până la momentul revenirii acţiunilor Guvernului României în matca
constituţională, cu excepţia celor având următoarele obiecte:

în materie civilă
– ordin de protecţie;
– tutelă/curatelă;
– internarea medicală nevoluntară;
– ordonanţa preşedinţială;
– suspendarea provizorie a executării silite;
– măsuri asigurătorii;
– asigurare dovezi;
– incidentele procedurale în cauzele cu obiectele de mai sus, inclusiv cererile de
îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii;
– orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă
deosebită de completul de judecată.
în materie penală
– cauze in materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative
privative de libertate;
– cauze în materia liberării condiţionate;
– cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru
educativ sau într-un centru de detenţie:
– contestaţii la executare apreciate de judecător ca fiind de maximă urgenţă;
– cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri;
– cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei;
– cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter
medical;
– căi de atac extraordinare apreciate ca fiind de maximă urgenţă de către judecător;
– cauzele care vizează măsurile preventive sau în care au fost dispuse măsurile preventive
(judecător de drepturi şi libertăţi, judecător de cameră preliminară, instanţă de judecată) şi
cele referitoare la infracţiuni în privinţa cărora împlinirea termenului de prescripție a
răspunderii penale este iminentă;
– cauzele care vizează măsurile asigurătorii;
– cererile având ca obiect prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice, potrivit
art. 1 1 1 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;
– cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de
protecţie a victimelor şi martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu
caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
– actele şi măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obţinerea
probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum şi cele privind audierea anticipată;

Toate celelalte cauze nu vor fi judecate, ele vor primi un nou termen fără a se lua
măsuri în dosare.

Procedura scrisă în materie civilă şi procedura de cameră preliminară în materie penală
va fi realizată exclusiv pentru cauzele enumerate anterior.

2. Susţinerea protestului personalului auxiliar din instanţe, demarat la data de
10.12.2023 şi generat de aceleaşi acţiuni ale puterii executive”.

Citește și: 

Proteste ale magistraților în țară. Tribunalul Arad și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad vor soluționa doar cauzele urgente