Finanțele publice, despre contribuția asiguratorie pentru muncă





Comunicat. Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, datorează, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, contribuția asiguratorie pentru munca, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%, și se datorează pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, iar persoanele fizice și juridice care datorează această contribuție au obligația de a o calcula și de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz.
Raportarea către autoritățile fiscale se face cu ajutorul „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, respectiv prin formularul 112, iar obligațiile fiscale se plătesc de către contribuabili in contul unic 47.01.03 „Sume din contribuția asiguratorie pentru munca in curs de distribuire”, deschis pe codul de identificare fiscală a contribuabililor, la unitățile de Trezorerie a statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe.
Codurile IBAN ale contului de venituri a bugetului de stat deschise la trezoreriile statului sunt:
Județul ARAD:
1 Trezoreria operativă a Municipiului ARAD RO32TREZ02120A470300XXXX
2 Trezoreria operativa a oraşului Ch. Criş RO54TREZ02220A470300XXXX
3 Trezoreria operativa a oraşului Ineu RO98TREZ02420A470300XXXX
4 Trezoreria operativa a oraşului Lipova RO23TREZ02520A470300XXXX
5 Trezoreria operativa a oraşului Sebiş RO89TREZ02820A470300XXXX
6 Trezoreria operativa a comunei Săvârşin RO80TREZ03220A470300XXXX
Comentariile portalului
Dragoș Vâlcu? „Am căutat și un finanțator care urma să susțină financiar proiectul și ne-am asociat cu Dragoș Vâlcu, persoană cu afaceri în zona de (...)
Aici e vorba despre biserici, nu despre presă. Iar definiția extremismului, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române înseamnă: „Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice (...)
Mizerii. Cine decide cine e extremist? Presa??? Hai mah lasi.