Într-un trimestru în care economia a crescut cu 3,8%, nu mai puţin de zece ANAF-uri judeţene au livrat la bugetul naţional mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentanţii lor se plâng că rezultatele negative ar fi apărut pentru că firmele mari din judeţele lor „au fost luate la Bucureşti”.

Capitala, Cluj şi Timiş, trei dintre cele mai importante surse de venituri la bugetul statului, au înregistrat scăderi ale sumelor colectate în primul trimestru al acestui an.

Dacă Timiş a avut o scădere de doar 0,56% şi Cluj de 4,59%, Bucureştiul a înregistrat o adevărată prăbuşire a veniturilor, cu aproape 15%. Pe lângă Capitală, care a fost însoţită în sud de Giurgiu şi Ialomiţa, rezultate negative a avut cea mai mare parte a vestului ţării – Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Cluj, Maramureş şi, in extremis, Gorj.

Administraţiile care au înregistrat cifre negative arată în masă către Bucureşti. ECONOMICA.NET i-a întrebat pe reprezentanţii Finanţelor judeţene din ce cauză au colectat mai puţin decât cu un an în urmă. Invariabil apare motivul preluării unor mari contribuabili ai judeţelor de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) de la Bucureşti. Astfel, a dispărut o parte din veniturile la nivel de judeţ. Dar apar şi alte motive. Cum ar fi returnări de TVA mult mai mari anul acesta, în cazul Bihorului, sau includerea în colectare a veniturilor Vamale, afectate de aceleaşi transferuri la DGAMC, în cazul judeţului Alba. Petre Ţenea, şeful administraţiei din Ialomiţa, spune chiar că a reuşit să majoreze cu două puncte procentuale gradul de conformare voluntară şi să ţină un nivel constant al arieratelor recuperabile nete şi că vina minusului de 13% la încasări aparţine exclusiv transferurilor de firme în administrarea altor instituţii, cum ar fi DGAMC.

Citește continuarea pe Economica.net