MARTA sau MALAXA? Care a fost primul automobil românesc?

    de Special Arad | 30 septembrie 2015, 10:10 AM | Auto

    8

    Cu toate că mulți români ar susține sus și tare că primul automobil românesc ar fi Dacia, e de știut că Uzina de Automobile din Pitești a fost fondată abia în anul 1966. Istoria mașinilor de pe plaiuri autohtone, de fapt, se concentrează în partea de vest a țării: Banat și Crișana, dar… culmea, chiar dacă așa ar fi fost frumos (în spiritul concurenței joviale), „lupta” pentru supremație (și) în acest domeniu nu se împarte între cele două orașe rivale de tradiție, Arad și Timișoara, ci Arad… și Reșița!

    La Arad sau la Reșița? Așadar… unde s-a fabricat prima mașină românească?

    Noi, arădenii, știm că primul autoturism de pe actualul teritoriu al României s-a numit MARTA și s-a fabricat la Arad, dar, dintr-un anume motiv, nimeni dintre mitici sau cei din alte orașe nu prea vor să admită asta, așa că apar din când în când tot felul de articole care redescoperă minunata istorie a României și îi dau un nou sens, pe principiul „Banatu-i fruncea!”. Ultima revelație le aparține celor de la varianta românească a Yahoo! News, care citează ziarul Bună Ziua, Brașov. Dar cum intervine Brașovul pe felie? Cică inginerii IAR Braşov au lucrat la primul automobil 100% românesc, MALAXA, construit în 1945 la Reşița, în fabricile industriaşului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl purta.

    Cităm:
    „Primul automobil 100% românesc a fost produs la mijlocul secolului trecut, la uzinele Malaxa de la Reşiţa. Un articol al vremii relevă că la acesta au lucrat şi tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din România. 

    «Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era «totul în spate», motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km».

    malaxa

    Conform informaţiilor, s-au produs cam 800 de automobile pe an, între 1945 şi 1947. Producţia a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în URSS, după ce Leonid Brejnev, aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia. Acesta a cerut mutarea uzinei Malaxa din Reşiţa, la Podgorye, în Urali.

    Mergem mai departe în trecut… și ajungem la Arad 

    În anul 1908 s-a înființat la Arad o fabrică de automobile, numită MARTA. Firma franceză Westinghouse, din Le Havre, filială a Firmei Westinghouse din SUA, a construit fabrica pe un teren pus la dispoziție de Primăria Arad. MARTA este acronimul pentru Magyar Automobil Részvény Társaság Arad. Firma producea diferite modele de autoturisme printre care și un autoturism autohton denumit “Márta”. Se fabricau aici motoare pentru utilaje feroviare, autobuze cu și fără etaj, camioane de 3 și 5 tone și, din 1910, autoturisme în mai multe forme de caroserie. Motoarele erau de 4 cilindri, de 20 CP, 30 CP și 40 CP. Cele de 20 și 30 CP aveau transmisia prin cardan, iar cele de 40 CP aveau transmisia prin lanț.

    MARTA_35-45_HP_Dublu-Phaeton_karosszériás

    Până în anul 1912 s-au fabricat 150 de autoturisme, dar în același an, Westinghouse a intrat în faliment, iar fabrica a fost preluată de AUSTRO DAIMLER. După preluare, se fabricau mașini Austro Daimler sub licență, tot cu numele de Marta. Mai ales Marta Taxi se bucura de un succes deosebit, mașină cu partu cilindri, 2.500 cmc, cu o putere de 18 sau 22 CP, ce erau exportate în toată Europa Centrală. În Arad, în anul 1936, încă mai circula un astfel de Marta, care avea peste un milion de kilometri parcurși!

    După începerea primului Război Mondial, în 1914, nu se mai fabricau decât motoare de avion. În anul 1918, după terminarea războiului, Transilvania a fost alăturată Regatului României. Din acel moment, se rupe legătura cu Firma Daimler. MARTA și Fabrica de vagoane WEITZER erau unite în SOCIETATEA ASTRA. Marta s-a numit de atunci încolo „Fabrica de Motoare” și se fabricau autoturisme, camioane, stropitoare, cu motoare pe benzină și gaz metan.

    După proiectul Inginerului Ștefan Protopopescu se fabrica un avion de recunoaștere, numit ASTRA-PORTO, care avea motor HISPANO-SUIZA de 300 CP. Armata Română a comandat 25 de bucăți. La comandă au mai fost construite câteva autobuze luxoase, cu motor 4 cilindri, de 8.000 cmc, care dezvoltau 60 CP.

    În anul 1926 s-a desființat Fabrica, s-au demontat utilajele și s-au transportat la Brașov, unde s-a înființat INTREPRINDEREA AERONAUTICĂ ROMÂNĂ (IAR), a cărei ingineri au contribuit ulterior la fabricarea automobilului de la Reșița.

    În concluzie…

    MARTA s-a înființat și s-a desființat pe vremea când orașul nostru aparținea Imperiului Austro-Ungar. Abia peste 31 ani și cu 21 de ani înainte de primul automobil Dacia, au apărut automobilele MALAXA.

    Dacă e se judecăm corect… politically correct, cum ar veni, primul autoturism 100 % românesc, înființat pe teritoriul juridic al României, a fost într-adevăr MALAXA.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Ar fi minunat daca discutiile pe tema asta s-ar purta doar in spatiul tehnic sau istoric fara comentarii suburbane ( bozgori, mitici). Revin. Este evident ca la Arad a fost o inteprindere maghiara. Am putea spune primul autoturism aradean – si ultimul din pacate. V-as propune o alta discutie: in intreaga Europa au aparut mici inteprinzatori care au facut masini interesante dar pentru ca nu au beneficiat de sprijin au disparut prematur. Masina facuta de Malaxa la Resita este inca o dovada de “prietenie” romano-rusa construita pe modelul: ei ne cer si noi le dam. Sunt convins ca aceasta masina ar fi avut alt destin daca vecinii nostri de la rasarit ar fi stat la ei acasa si n-ar fi plecat prin lume sa predice cu forta biblia nenorocitului de Marx.

      +5 voturi
      +1
      -1
    2. Acesta este un bun exemplu de cum NU TREBUIE să fie un articol jurnalistic. În primul rând, articolul nu este semnat. În al doilea rând este infestat cu termeni rudimentari (mitici șamd). În al treilea rând, nu este echilibrat. În al patrulea rând, nu este documentat. În al cincilea rând, nu respectați drepturile de autor.
      Oameni buni (cei care mai sunteți în redacția aia), luați în calcul că istoria este într-o permanentă schimbare. Când s-a afirmat că Malaxa ar fi primul automobil românesc, s-a ținut cont (printre altele) de informațiile disponibile PÂNĂ LA ACEA DATĂ. Și, dați-mi voie să mă îndoiesc că s-a dorit să lezeze orgoliul arădean. Eu cred că, dacă suntem obiectivi, trebuie să ne bucurăm de tot ce este românesc, dar să recunoaștem când alții au făcut ceva bun înaintea noastră. Nu chiar în ultimul rând, ungurii au foarte multe motive să considere că automobilul MARTA ar fi unguresc.
      Deci, eu zic să mai lăsați orgoliile locale să dea pe dinafară și să ne vedem de interesul național, ca români. Și, când mai scrieți articole, asumați-vă responsabilitatea. Prin semnătură. Altfel, nu este nici-o diferență între acest articol și un comentariu pe un forum oarecare. Succes!

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    2 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.