Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a dat câștig de cauză cluburilor Universitatea Craiova și Rapid București în disputa cu Federația Română de Fotbal privind controversata regulă „5+6”. Decizia forului de la Lausanne duce la eliminarea măsurii introduse înaintea sezonului 2024-2025 și anulează toate sancțiunile și recompensele financiare aferente ultimei stagiuni. Astfel, UTA, club care a respectat regula în sezonul 2025-2026, nu va ma beneficia de prima de 180.000 de euro.

Antrenorul echipei UTA, Adrian Mihalcea, a dat multă importanță regulii „5+6” și a folosit în cel puțin 75 la sută dintre meciurile din Superliga 5 jucători români în teren. După decizia TAS, gruparea arădeană nu va mai beneficia de prima oferită de FRF.

Regula obliga formațiile din Superligă să utilizeze pe durata integrală a unui meci minimum cinci fotbaliști români eligibili pentru echipele naționale. Cluburile care nu respectau această condiție în cel puțin 75% dintre partidele unui sezon riscau o penalizare de 150.000 de euro, iar sumele colectate urmau să fie redistribuite echipelor conforme.

Rapid și Universitatea Craiova au contestat regulamentul în vara anului 2025, iar verdictul TAS le-a fost favorabil. În consecință, prevederea va fi eliminată din regulament.

Reacția FRF după decizia TAS

Federația Română de Fotbal a transmis un comunicat în care evită să vorbească despre o înfrângere juridică și subliniază că va respecta hotărârea arbitrală.

„Federația Română de Fotbal a luat act de decizia recentă a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) cu privire la „Regula 5+6”, pe care o respectă și se conformează hotărârii pronunțate de instanța internațională.

Deși cadrul normativ al acestei reguli suferă modificări ca urmare a deciziei menționate, Federația Română de Fotbal reiterează faptul că filosofia strategică rămâne neschimbată: dezvoltarea fotbalistului român reprezintă prioritatea zero a fotbalului românesc.

Regula 5+6 a fost concepută ca un mecanism pentru protejarea și stimularea tinerelor talente autohtone. Chiar și în noile condiții, FRF adresează un apel către toate cluburile membre să continue să respecte spiritul acestei reguli.

FRF consideră că menținerea unei prezențe ridicate a jucătorilor autohtoni în echipele de club rămâne calea către succes. Experiența acumulată de jucătorii români în competițiile interne este fundamentul pe care se construiesc echipele naționale în perspectiva preliminariilor pentru calificări la turneele finale. De asemenea, promovarea și expunerea jucătorilor autohtoni reprezintă cea mai eficientă strategie de creștere a valorii de piață a cluburilor, generând sustenabilitate pe termen lung.

FRF va continua să investească în competiții și să ofere tot suportul necesar cluburilor care aleg să pună bază pe fotbaliștii români. Considerăm că responsabilitatea pentru viitorul fotbalului nostru este o misiune comună, iar cluburile care aleg să continue promovarea tinerilor jucători români, indiferent de obligativitatea impusă, dau dovadă de viziune și demonstrează că fotbalul românesc poate evolua prin încrederea acordată propriilor resurse”.

Victorie juridică, pierdere financiară

Paradoxal, cele două cluburi care au obținut anularea regulii nu vor beneficia de premiile pe care ar fi trebuit să le încaseze la finalul sezonului. Deoarece acțiunea a fost introdusă înainte de încheierea campionatului, TAS a decis practic invalidarea întregului mecanism financiar asociat regulii.

Astfel, Rapid și Universitatea Craiova, care îndepliniseră criteriile impuse de regulament, pierd câte 180.000 de euro. Aceeași sumă ar fi trebuit să ajungă și la FC Argeș, UTA Arad și FCSB.

De partea cealaltă, echipele care nu respectaseră regula scapă de penalizările de 150.000 de euro. Printre acestea se numără Oțelul Galați, Dinamo, FC Botoșani, U Cluj, CFR Cluj și Csikszereda.

Ce prevedea regula „5+6”

Potrivit regulamentului FRF, cluburile din Liga 1 și Cupa României trebuiau să folosească minimum cinci jucători formați la nivel național pe durata unui meci, condiția fiind îndeplinită în cel puțin 75% dintre partidele sezonului. În cazul utilizării a trei jucători U21 pe întreaga durată a jocului, regula era considerată respectată.

Nerespectarea prevederii atrăgea o sancțiune financiară de 150.000 de euro, iar fondurile colectate urmau să fie împărțite în mod egal primelor cinci cluburi din clasament care respectaseră criteriile impuse.

Decizia TAS pune astfel capăt unuia dintre cele mai controversate proiecte ale FRF din ultimii ani și redeschide dezbaterea privind modalitățile prin care fotbalul românesc poate încuraja dezvoltarea jucătorilor autohtoni fără impunerea unor obligații regulamentare.