Un caz medical, nu foarte grav, de săptămâna trecută, ne-a readus în fața unei lungi liste cu probleme legate de accesul la investigații RMN.

Iată cazul: un copil de 14 ani, un accident domestic și un picior răsucit. Copilul spune că nu mai poate pune piciorul în pământ. Familia, din județ, panicată, ia drumul medicului de familie. Medicul face un bilet de trimitere pentru o consultație la Ambulatoriul de Chirurgie Ortopedică. Mama și copilul se pun pe drum și merg la Spitalul Clinic Județean Arad pentru consultație. Un medic empatic, apreciat de aparținători, face o radiografie, dar nu poate vedea dacă este vorba despre o ruptură de menisc sau o leziune de ligamente încrucișate, așa că recomandă o investigație RMN. Nu specifică „urgență” pe bilet. Un prim loc liber, potrivit familiei, pentru un RMN gratuit, decontat de CAS, este găsit abia în august.

Familia recurge la realizarea investigației pe bani (aproape 800 de lei) a doua zi, la o unitate privată. Dar ce se întâmplă cu familiile care nu își permit să plătească sute de lei pentru o investigație imagistică, se întreabă tatăl?

Tatăl disperat vrea să afle de la noi pentru cine se fac toate investițiile în spital, cu care se laudă mereu conducerea unității medicale și Consiliul Județean Arad, dacă un copil care nu poate călca sigur pe picior trebuie să aștepte până în august ca să afle de ce suferă? Pe cine deservește sistemul medical și pe cine consideră urgență, dacă un elev de 14 ani ajunge să afle ce problemă are nu la început de iunie, când îl doare, ci în august, se întreabă același tată.

Despre spital şi RMN, off şi on the record

Sunt voci din sistemul sanitar arădean care acuză faptul că, în cazul de mai sus, am putea avea de-a face cu un lanț al erorilor: familia nu a acţionat imediat, caz în care  medicul de familie ar fi trebuit să trimită copilul la Urgențe în Arad și, dacă situația era gravă, să solicite chiar transportul cu ambulanța; medicul specialist putea să noteze pe biletul de trimitere cuvântul „urgent” și altfel arăta situația în ceea ce privește timpii de așteptare; sistemul sanitar arădean putea să trateze copiii ca o prioritate, pentru că legea așa îi vede.

Dar toate aceste acuze sunt off the record. Pentru că niciodată nu știi care este sută la sută adevărul în sistemul medical. Pentru că adevărul medical are întotdeauna multiple feţe. Pentru că medicii și pacienții sunt oameni și, implicit, subiectivi, supuși erorilor. Pentru că uneori cazurile pe care le vedem grave nu sunt aşa grave şi viceversa.

Toate vocile, off sau on the record, au indicat însă faptul că singura condiție care trebuia îndeplinită în astfel de cazuri, ca situația să fie considerată urgență, era ca elevul să fi suferit o accidentare serioasă și să acuze dureri.

RMN-ul spitalului, 12 ore pe zi și o listă de priorități

Cum au văzut oficialii Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad acest caz?

„Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad are în dotarea Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală un aparat RMN, care este folosit câte 12 ore pe zi, atât pentru pacienții internați în spital, cât și pentru pacienții care se programează în regim ambulatoriu, cu bilet de trimitere emis de medicul specialist, și nu există o prioritizare în funcție de vârstă. Prioritizarea se efectuează în funcție de suspiciunea de boală, iar medicul specialist completează pe biletul de trimitere către RMN, la rubrica <Nivel de prioritate>, una dintre cele două variante: <Urgență> sau <Curent>. În cazul de față, biletul a fost încadrat la <Curent>, deoarece ruptura de menisc sau leziunile de ligament încrucișat anterior nu sunt urgențe medicale”, spune spitalul prin vocea managerului medical.

Răspunsul ne-a fost remis marți, dar joi situația s-a schimbat. Tatăl și fiul s-au întors joi în Ambulatoriu cu rezultatul RMN-ului primit miercuri de la clinica privată, iar copilul a fost internat în spital.

Potrivit informațiilor primite, internarea nu a fost făcută pentru că ar fi fost vorba despre o ruptură de menisc sau de ligamente încrucișate, acestea nefiind vizibile pe RMN, ci din cauza faptului că, în interpretarea clinicii private, s-a ridicat suspiciunea unei infecții în zona genunchiului. Copilul a fost internat pentru investigații suplimentare și analize de sânge, fiind montată totodată o atelă pe piciorul dureros.

Vineri a fost externat pentru că niciuna dintre suspiciuni nu s-a confirmat. Copilul a devenit, pentru un timp, o prioritate. Prea târziu pentru bugetul familiei, care apelase deja la privați.

Investigațiile RMN nu sunt însă considerate urgențe, așa că de așteptare tot am fi vorbit în acest caz. În plus, volumul investigațiilor RMN e imens la spitalul din Arad. Potrivit unei informări din luna ianuarie, peste 5.000 de RMN-uri au fost făcute la spital anul trecut, cu o medie de 17 RMN-uri pe zi (vezi AICI). Iar unitatea are la dispoziție pentru toți cei care îi trec pragul – fie ei internați, veniți la Urgențe sau în Ambulatoriu – un singur aparat. Ca atare, timpii de așteptare pentru o analiză decontată de CAS ajung până la două-trei luni.

„Din 2011, de la preluarea spitalului de către Consiliul Județean Arad, s-a investit în mod susținut în dotarea secțiilor, compartimentelor, serviciilor și laboratoarelor medicale cu aparatură necesară diagnosticului și tratamentului pacienților. Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală este dotat cu un aparat RMN, patru aparate Computer Tomograf (dintre care unul la alt sediu), aparate RX (la mai multe sedii ale spitalului), DXA, mamograf, ecografe. Pe aparatul RMN se efectuează investigații 12 ore pe zi, iar majoritatea rezultatelor se eliberează în termen de 48 de ore, în condițiile în care medicii de radiologie și imagistică medicală efectuează și interpretează rezultatele pentru toate aparatele din dotare.

Cei mai lungi timpi de așteptare (de la programare până la efectuarea procedurii) se înregistrează la aparatul RMN, unde numărul de pacienți care necesită asemenea investigații este tot mai crescut, iar procedurile de acest tip durează de la 35 de minute până la mai mult de 1,5 ore, în funcție de zonele supuse examinării. (…)”, a subliniat conducerea spitalului, imediat după răspunsul privind cazul de mai sus.

Și tot de aici a venit și informarea că: „Cu toții ne dorim să efectuăm investigațiile necesare fiecărui pacient în cel mai scurt timp, indiferent de vârstă, dar trebuie să fim conștienți de faptul că acest lucru nu este întotdeauna posibil, iar prioritate au cazurile grave, care pun viața pacientului în pericol”, adăugându-se că „pacientul a fost programat pe data de 22 iulie”.

Prioritățile și problemele sistemului sanitar

Cazul de mai sus, minor în economia sistemului sanitar, te face, însă, să te întrebi, aşa cum a făcut-o tatăl, căror nevoi le răspunde sistemul sanitar din Arad, cui îi întinde o mână, pe cine prioritizează și pe cine nu. Și să te gândești câte erori s-au comis în acest caz, dacă s-au comis, ce așteptări avem de la sistemul nostru sanitar și dacă nu sunt cumva prea mari, nejustificate, nerealiste? Dar și cui te poți adresa pentru a vedea luminița de la capătul tunelului medical? Cum funcționează sistemul în România și cum stăm când comparăm timpii de așteptare pentru a beneficia de servicii medicale gratuite cu alte state din Europa și din lume?

Și, desigur, de ce avem un singur RMN la cea mai mare unitate medicală din Arad, care deservește tot județul?

În căutarea unui alt RMN gratuit și a vocilor care să se facă auzite

Ce putea face familia care a ajuns la spital cu un copil acuzând dureri la picior, fiind suspect de probleme pe care sistemul nu le consideră urgențe? Nu foarte multe, pentru că actul medical este, desigur, la decizia medicilor.
Putea să se adreseze celorlalte cinci unități medicale unde există RMN-uri, iar costurile sunt acoperite de CAS Arad, și să vadă unde găsește un loc liber mai repede. De asemenea, putea să semnaleze situația prin care trece la CAS, de pildă, dacă o considera o nedreptate.

„Sunt șase unități sanitare care prestează servicii de imagistică medicală prin RMN: Spitalul Clinic Județean Arad, Genesys, Affidea, Regina Maria, Medima și Phoenix Med. Toți sunt furnizori în contract cu CAS, iar asigurații casei se pot adresa oricăreia dintre aceste unități. În plus, orice arădean care are vreo nemulțumire legată de serviciile medicale primite poate face sesizări la CAS, fie în scris, fie verbal, iar cineva din conducere îi va sta la dispoziție; vor fi ajutați, iar problema lor va fi analizată”, susține Angela Cosma, directorul CAS Arad.

Aceasta afirmă și că, dacă asigurații consideră că există o problemă legată de modalitatea în care medicul a decis să acorde serviciul medical, aceștia se pot adresa conducerii spitalului. Dacă este o problemă de unitate medicală, aceasta poate fi reclamată şi la CAS sau unde consideră de cuviință cel care se simte nedreptățit.

Reamintim însă cititorilor că, spre deosebire de alte dăți, când în centrul reclamațiilor s-a aflat medicul, aici familia a lăudat modul în care acesta s-a comportat. Principala acuză a vizat accesul la servicii și la aparatura medicală cu care, spune tatăl, mai-marii spitalului și ai CJA se laudă mereu, dar și prioritățile din sistemul sanitar din România.

În căutarea unui alt sistem, mai bun

Iustin Cionca, președintele CJA, amintește, pornind de la acest subiect, că atunci când a ajuns la șefia instituției, spitalul din Arad nu avea niciun RMN, iar pacienții erau transportați la Timișoara cu ambulanța, cu toate costurile pe care o astfel de operațiune le implică. Achiziționarea RMN-ului de acum (făcută în 2017, pe 4,2 milioane de lei), spune președintele CJA, nu a fost ușoară, în condițiile în care, la un moment dat, proiectul a fost tăiat de la finanțarea de stat pentru că licitația pentru achiziție nu a putut fi finalizată în timp util.

Oficialii spun că nu există în prezent finanțări europene pentru a achiziționa unul nou, iar la axele unde s-au depus dosare până acum, Aradul nu a fost selectat.

(RMN-ul de al Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad)

Un vis aproape perfect cu dotări, departe de realitatea imperfectă

Atât oficialii de la spital, cât și președintele CJA susțin că achiziționarea unui al doilea RMN trebuie privită într-un context mai larg. Un nou aparat presupune angajarea de personal medical specializat, o operațiune deloc simplă în condițiile în care angajările sunt mereu blocate de Guvern.

O variantă de compromis ar fi semnarea unui contract de prestări servicii cu specialiști privați care se ocupă tocmai cu citirea și interpretarea RMN-urilor, soluție pe care un act normativ recent a reglementat-o clar. În fapt, la un astfel de serviciu a mai apelat spitalul în trecut, spun voci de aici, dar în cele din urmă s-a renunțat la colaborare.

Alte voci, tot din zona medicală, afirmă că, dacă spitalul ar fi mai bine organizat, activitatea de la RMN ar putea fi reglementată pe ture și ar putea deservi un număr mai mare de solicitanți. În urmă cu mai bine de patru luni, într-o discuție pe tema angajărilor din spital, managerul Florina Ionescu a indicat însă faptul că acest compartiment de imagistică este printre cele care au cel mai mult de suferit la capitolul deficit de personal.

Mai sunt voci care acuză subfinanțarea spitalului, lipsa specialiștilor, decizii eronate, totul contribuind la percepția negativă a actului medical de către pacienți. Dar cineva trebuie să ceară finanțare pentru a o primi. Lista de investiții care ajunge pe masa CJA și a Ministerului Sănătății – și unde un nou RMN ar trebui să se regăsească – este întocmită de conducerea spitalului, după ce necesitățile sunt adunate de pe secții.

Cine bate la ușa Primăriei și cine deschide

Potrivit răspunsului oficial al spitalului, achiziția unui nou RMN a fost inclusă pe lista de nevoi. Aparatul a fost cuprins în bugetul aprobat în luna aprilie din fonduri alocate de Primăria Municipiului Arad, spun mai-marii spitalului. Deocamdată, nu a fost emisă fila de buget, mai precizează aceștia, așa că unitatea nu poate ști cu siguranță dacă RMN-ul se va achiziționa sau nu anul acesta.

„Spitalul va solicita din nou suma necesară în semestrul II”, am fost asigurați, valoarea echipamentului fiind calculată la 10,2 milioane de lei.

Primăria Municipiului Arad s-a obligat, ce-i drept, printr-un protocol încheiat în urmă cu ani buni (atunci când CJA a preluat Spitalul Municipal), să aloce unității medicale 20 de milioane de lei pe an. Această alocare, care nu a atins niciodată suma menționată, a făcut mereu obiectul nemulțumirilor și scandalurilor politice, chiar în sânul PNL.
Cum s-a ajuns la această sumă pe care Primăria Arad ar fi trebuit să o acorde an de an spitalului? Din informațiile noastre, s-a rotunjit valoarea impozitelor încasate de pe urma salariilor celor aproape 2.400 de angajați ai spitalului. De patru ani, însă, sumele transferate au fost sub nivelul asumat.

„Principala noastră atribuție este să avem grijă de clădirile care sunt proprietatea noastră, iar acest lucru îl facem prin investițiile realizate și propuse. Mai mult, am preluat, fără să avem această atribuție directă, inclusiv dotarea cu echipamente. Repet, fără să avem această atribuție directă. Totuși, înainte de a le cumpăra, trebuie să ne asigurăm că avem resursa umană și financiară necesară ca ele să funcționeze. Se întâmplă uneori să nu avem suficienți oameni pregătiți sau să nu avem finanțarea necesară pentru operare, iar atunci riscă să fie cumpărate degeaba”, spune președintele CJA, Iustin Cionca, pe tema investițiilor din spital.

Oficialul a mers mai departe, însă, și a indicat faptul că „dacă legea s-ar schimba și atribuțiile care sunt astăzi la Ministerul Sănătății ar trece la CJA, nu ne-am mai întâlni cu astfel de situații, pentru că am avea puterea să administrăm cu succes și spitalul, așa cum o facem cu celelalte instituții din subordinea CJA. Dar în acest moment nu avem această autoritate”.

Un RMN prea puțin pentru un Arad prea bolnav

Un lucru este cert în ochii tuturor: nu poți face medicină modernă fără RMN, iar un singur aparat este prea puțin pentru un spital care deservește o populație atât de mare. Chiar și cu noua legislație privind teleradiologia, aprobată de curând, care oferă dreptul de a apela la citirea de la distanță, prezența unui singur RMN într-un spital județean cu zeci de clădiri și sute de servicii nu poate rezolva problema timpilor de așteptare. Și de aici, cu adevărat, nici pe cea a priorităților. Mai ales că, potrivit multor voci din spital, oamenii își doresc o investigație RMN pentru orice suferință, fie că investigația e recomandată sau nu de medic, considerând că doar așa pot fi siguri de diagnostic.

Există însă multe voci din sistemul medical, dar și din societatea civilă care indică faptul că ar trebui să apreciem accesul relativ bun la serviciile medicale din România comparativ cu alte țări, cum ar fi Franța, Italia, Spania, Belgia, Olanda etc., susținând că timpii de așteptare pentru astfel de programări sunt mult mai mici decât în țări occidentale la care doar visăm. Lucrurile nu sunt chiar atât de evidente dincolo de folclorul medical și de situațiile punctuale sau experiențele despre care am auzit din alte state.

Timpii de așteptare, o problemă pe lista tuturor

În cel mai recent raport al OCDE (Health at a Glance 2025 – vezi AICI raportul), timpii de așteptare pentru investigații și proceduri medicale sunt evidențiați, desigur, ca o problemă de lungă durată la nivel mondial, generată de dezechilibrul dintre cererea în creștere și oferta limitată de servicii. România, aflată în prezent în proces de aderare și având statutul de candidat OCDE, nu se regăsește cu date complete în toate tabelele comparative ale raportului, deoarece nu colectează sau nu transmite către organismele internaționale date centralizate compatibile cu definițiile stricte ale organizației.

Dincolo de aceste lacune statistice, în clasamentele unde sunt furnizate date, țara noastră se situează la jumătatea topului în ceea ce privește populația care raportează nevoi medicale nesatisfăcute, principalul impediment indicat de cetățeni fiind cel financiar. Departe, pe locul doi sunt amintiți timpii de așteptare (principalul motiv al nemulțumirii în alte țări) și mai apoi distanța până la unitatea medicală. Raportul indică însă un fapt clar și evident pentru toți: „există diferențe socio-economice semnificative: persoanele din cea mai săracă cincime a populației sunt de 2,5 ori mai predispuse să declare că au avut nevoi medicale nesatisfăcute comparativ cu cele din cea mai bogată cincime”. O formulare care nu poate fi negată nici când ne raportăm la sistemul medical din Arad, cu toate interpretările ce pot decurge de aici.

România și Bulgaria sunt pe ultimele locuri

România apare menționată în raport când vine vorba despre numărul tehnologiilor de diagnostic (CT, RMN, PET) în raport cu populația: „Utilizarea acestor investigații a fost cea mai redusă în Costa Rica și Finlanda, precum și în țările aflate în proces de aderare, România și Bulgaria”. Disponibilitatea aparatelor CT și PET, precum și a unităților RMN a crescut rapid în majoritatea țărilor OCDE în ultimii ani, spune raportul, dar țara noastră e tot pe ultimele locuri aici.

Japonia avea, de departe, cel mai mare număr de aparate CT și unități RMN și al treilea cel mai mare număr de aparate PET pe cap de locuitor. Australia avea al doilea cel mai mare număr de aparate CT, Statele Unite aveau al doilea cel mai mare număr de unități RMN și aparate PET, iar Danemarca avea cel mai mare număr de aparate PET pe cap de locuitor.

Raportul arată că în țările din prima parte a clasamentului vorbim de peste 370 de examinări combinate la 1.000 de locuitori în 2023!

Potrivit calculele noastre, anul trecut, Spitalul Clinic Județean Arad a reușit să facă 12,1 examinări RMN la mia de locuitori, dar cifrele ar urca semnificativ dacă în calcul am lua și celelalte examinări imagistice din spitalul de stat și de la celelalte unități medicale private din județ.

Potrivit OCDE, listele de așteptare apar, în general, din pricina dezechilibrului între cererea și oferta de servicii medicale și își au justificarea în capacitatea insuficientă, deciziile proaste de finanțare, personal medical insuficient și o cerere în creștere, determinată de îmbătrânirea populației și de inovația tehnologică. O situație care se mulează perfect peste sistemul sanitar din Arad şi aşteptarea de aici.

Citeşte şi:

Noua lege a salarizării: Colegiul Medicilor Arad se alătură nemulţumiţilor și cere sporuri specifice și venituri garantate în sănătate