Ne întoarcem în timp, mai precis la data de 9 august 2017, seara în care la salonul Biavati UTA își prezenta cu mare fast lotul de jucători în fața fostelor glorii dar și alături de peste o sută de suporteri fideli. Se întâmplala câteva zile după victoiria de la Târgoviște și totul părea roz, culoarea obținută din amestecul dintre roșu și alb, culorile tradiționale ale clubului arădean.

În acea seară am avut un sentiment ciudat, aveam acea impresie că UTA deja este promovată în Liga 1, că valoarea lotului ne dă acea certitudine că se poate după ce în ultimii doi ani s-a pierdut acest vis la barajele cu Voluntari sau ACS Poli. Jucători ca Ștefan Grigorie sau Dan Roman, care sunt demult istorie pentru UTA, călcau pe vârfuri printre baloane, iar sosirea lui Buleică era aplaudată de parcă l-am fi adus la Arad cel puțin pe Isco sau Asensio… Mihalcea ne vorbea cu respect, sigur pe el, că promovarea este în mâinile noastre și parcă nici nu mai trebuia să jucăm că visul este deja realizat.

După trei zile de la acea seară frumoasă, cu muzică bună, cu personalități, cu promisiuni și vorbe frumoase, a urmat egalul cu Metaloglobus de la Șiria și credeam că este un accident. Așa părea, pentru că după numai o săptămână UTA câștiga la Clinceni și lucrurile intrau iar în normal. De atunci, însă, nu am mai bătut pe nimeni. Grigorie și Roman au plecat de la Arad cu buzunarele pline după prestații extrem de slabe, Buleică, Cârstocea sau Asani sunt de o mediocritate incredibilă, juniorii nu mai arată nimic din ce am văzut la ei în sezoanele trecute, iar Curtuiuș simte din plin plecările lui Dennis Man sau Adi Petre, jucătorii care profitau de munca lui și marcau gol după gol. Acum, UTA nu mai ajunge la poartă, nu doar că nu marchează, dar nici ocazii nu își mai crează indiferent că joacă la Șiria sau în deplasare.

Despre meciul cu Dunărea Călărași ar fi foarte puține de spus. UTA a avut doar câteva situații de gol, cea mai mare în prelungirile partidei, iar Dunărea ne-a dominat din punct de vedere al ocaziilor de gol, reușita din minutul 76 fiind oarecum normală după cum a decurs jocul.

Toată lumea întreabă ce se întâmplă, cine a greșit, când s-a greșit? Cred că toată lumea a greșit. Prima greșeală a fost mutarea în iarnă la Șiria, a doua a fost în vară, atunci când conducerea a mizat pe Adrian Mihalcea pe banca tehnică, dar nu numele antrenorului a fost o greșeală atât de mare cât faptul că s-a mers pe teoria conform căreia aducerea unor jucători cu experiență ne asigură promovarea. Și au fost aduși jucători mult peste 30 de ani care nu au dat randament mai deloc, cu excepția lui Grahovac, Scutaru și parțial Ciucă. Odată cu infuzia de jucători de peste 30 de ani, care nu au avut nicio legătură cu Aradul până în acest an, s-au pierdut două calități extrem de importante: s-a pierdut din viteza din sezoanele trecute, dar – mai mult – s-a pierdut din spiritul local al echipei UTA, spirit menținut la această echipă de jucătorii originari din Arad.

UTA se zbate în mediocritate, este pe locul 13 după opt etape și șansele de promovare tind spre zero, lucru pe care avea să-l sublinieze și Dan Alexa, timișoreanul de pe banca celor de la Dunărea Călărași.

UTA s-a huluit, jucătorii plângeau după meci, Adili era prăbușit, Jorza plângea, supoerterii i-au băgat în ședință pe jucători și pe managerul Grădinariu, iar zilele liniștite s-au dus demult. Am rămas uluit de cât de slab poate evolua o echipă care are în componență opt jucători care au evoluat în prima ligă, șase în România, iar Adili și Asani în prima ligă din Macedonia sau Azerbaidjan. Acum, toate acele baloane roș-albe de la Biavati nu par decât niște baloane de săpun care s-au spart imediat după acea gală… Precum atunci și acum, la meciul cu Dunărea Călărași, fostele glorii au fost lângă jucătorii arădeni. Domide, Biro, Metscas, Vaczi sau Axente au călcat pe gazon alături de actualii jucători, la 47 de ani distanță după incredibilul rezultat de la Rotterdam, 1-1 în 1970.

„Sunt bucuros pentru cele trei puncte importante, veneam după patru victorii, iar acest meci e un nou punct de plecare pentru noi. Din punctul meu de vedere, UTA-ei îi va fi foarte greu să mai revină în lupta pentru promovare, a pierdut foarte multe puncte şi acesta a fost targetul, să o scoatem din lupta pentru promovare. UTA, Hermannstadt şi Chindia sunt contracandidatele la promovare” (Dan Alexa, antrenor Dunărea).

„Suntem într-o situaţie grea, dar ştiam deja asta. Trebuie să ne revenim cât mai repede posibil. Ne lipseşte mintea, în sensul în care jucătorii sunt blocaţi mental. Nu am fost deloc lucizi, am avut teamă de joc, teamă de a duce mingea în faţă, de a pasa. De prea multe ori le-am permis adversarilor să respingă mingi ce ar fi trebuit jucate de noi, am avut prea puţină calitate de la mijloc în sus. Sunt câţiva jucători cu experienţă aici şi cred că ar trebui să îi ajute şi pe cei mai tineri să iasă din această situaţie. Suntem într-o situaţie în care ei trebuie să-i pună în valoare pe cei tineri. Totul trebuie făcut mai simplu, nu aşa complicat cum vor unii jucători” (Adrian Falub, antrenor UTA)

UTA ARAD – DUNĂREA CĂLĂRAŞI    0-1

Stadion: “Otto Greffner” (Şiria – Arad);

Arbitru: Nicolae Cătălin Botaş (Timişoara); Asistenţi: Adrian Mărginean (Aiud) şi Călin Cimponeriu (Lugoj).

►UTA: Grahovac – Adili, Scutaru, Al. Manea, Burlă – Stahl (D. Toma 46′), I. Tănase (Jorza 3′), Cârstocea (Asani 85′), Buleică – P. Păcurar – Curtuiuş (cpt.)

Rezerve neutilizate: Barna – Dinculescu, Polgar, Filaret

Antrenor: Adrian Falub

►Dunărea: C. Lungu (cpt.) – Ţenea, Mardare (Bg. Manole 17′), Bg. Şandru, Tomozei – Val. Munteanu (Cr. Puşcaş 79′), Preoteasa – Sil. Pană, Kanda, Drăghiceanu (Danciu 86′) – Missi Mezu

Rezerve neutilizate: Gab. Popa – Bg. Vasile, C. Cristea, Mesquita

Antrenor: Dan Alexa

GOL: Min 76  0-1 Marian Drăghiceanu intră norocos în posesia mingiei, în interiorul careului, trimite din 13 metri cu stângul, pe jos, în dreapta lui Grahovac, şi deschide scorul